Guvernatorul Isărescu avertizează: Sunt presiuni pe curs, tendinţa de depreciere a leului este mai de durată şi este cauzată de creşterea importurilor

Tendinţa de depreciere a leului în raport cu euro este mai de durată şi este cauzată de deficitul balanţei comerciale, a explicat guvernatorul BNR Mugur Isărescu.

“Leul nu este singura monedă care s-a depreciat. Am vazut depreciere în regiune atât la forint, cât şi la zlot. Deprecierea leului este însă mai de durată, nu cu cifre mari, dar mai de durată. Spre deosebire de Ungaria sau Polonia, noi avem o situaţie în deteriorare a balanţei comerciale. Exporturile cresc cu 9%, în timp ce importurile crescu cu 11-12%. Baza este oricum dezechilibrată şI cihar dacă exporturile şi importurile ar creşte în acelaşi ritm balanţa commercială s-ar deteriora. Polonia, spre exemplu, este în echilibru”, a punctat Isărescu.

Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în sus prognoza de inflaţie pentru sfârşitul acestui an, la 2,7%, faţă de prognoza anterioară de 1,9%, a anunţat joi guvernatorul Mugur Isărescu, precizând că fără impactul taxelor rata inflaţiei „ar fi arătat mai bine”.

Pentru finalul acestui an, prognoza de inflaţie este mai ridicată cu 0,8 puncte procentuale faţă de prognoza anterioară, dar pentru sfârşitul anului 2018 BNR a menţinut prognoza la 3,1%, semnalul fiind acela că preţurile vor creşte doar în prim parte a anului viitor. „Curba aceasta creşte doar pentru sfârşitul anului 2017 şi perioada ianuarie-martie 2018, după care se aplatizează. Nu e deloc uşor de anticipat ce se întâmplă, când taxele ba cresc, ba scad. Ba scade TVA, ba creşte acciza”, a spus Mugur Isărescu, la conferinţa de prezentare a Raportului asupra inflaţiei.

„Am calculat cum ar fi mers inflaţia dacă nu ar fi fost aceste mişcări de taxe: pentru finalul anului 2017, rata anuală ar fi fost de 2,3%, iar pentru finalul anului 2018 ar fi fost de 3,1%. Fără impactul taxelor, rata inflaţiei ar fi arătat mai bine”, a menţionat guvernatorul BNR.

Principalele presiuni inflaţioniste sunt, potrivit guvernatorului, creşterea costurilor de producţie şi măririle de salarii, pe fondul unei incertitudini privind evoluţia preţurilor la energie. „Preţurile administrate prezintă incertitudini majore, în condiţiile procesului de dereglementare a preţurilor la energie”, a mai spus Mugur Isărescu.

Ca influenţe externe, principalul factor este evoluţia cotaţiilor ţiţeiului şi „ne ajută faptul că inflaţia din Europa nu a prins aripi; nu a prins aripi, dar nici nu mai e deflaţie”, a arătat guvernatorul.

Sursa: Zf.ro

UN STRIGĂT DE LA BNR: POTENȚIALUL ROMÂNIEI E COMPROMIS DE CREȘTEREA CONSUMULUI PRODUSELOR ALTORA PE DATORIA FĂCUTĂ DE NOI. CURSUL ȘI INFLAȚIA

Echilibrele macroeconomice suferă o deteriorare semnificativă ca urmare a politicii procicliceguvernamentale de stimulare a consumului.

Politica prociclică a dus la creşterea deficitului comercial şi a celui de cont curent și a amplificat presiunile de depreciere a leului, potrivit explicaţiilor guvernatorului Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, prezentate cu ocazia prezentării Raportului asupra inflaţiei.

”Nu ne putem bate cu fundamentele economice, iar acestea se exprimă pe cursul valutar”

„Avem politici prociclice de stimulare a excedentului de creştere de cerere agregată, ceea ce explică în bună măsură deficitul balanţei comerciale, a deficitului de cont curent şi presiunile pe cursul valutar. (…) Nu ne putem bate cu fundamentele economice, mai ales că acestea sunt exprimate de curs. Dacă ai probleme cu deficitul de cont curent, trebuie să te adresezi (acestora), cu atrageri de capital, cu fondurile europene care stau gratis să intre și nu intra, cu stimularea exporturilor”, a spus Mugur Isărescu.

Guvernatorul BNR a avertizat şi asupra eventualității neconcordanţei dintre politicile fiscale şi salariale şi politica monetară, chiar dacă s-a ferit să comenteze recenta ordonanță privind modificarea Codului Fiscal.

„Dacă mergem numai noi cu piciorul pe frână (la consum) nu ajungem prea departe ca țară. Este bine să nu ieșim foarte tare dintr-un optim”, a spus guvernatorul BNR referindu-se la mixul de politici fiscale și monetare. Liderul BNR a infirmat însă existenţa unei rupturi dintre aceste politici.

Inflația: 2,7% în decembrie 2017 și 3,2% la finele lui 2018

BNR a revizuit a revizuit în creştere prognoza ratei inflaţiei pentru finalul anlui 2017, până la 2,7% de la de 1,9%, mai ales ca urmare a creşterii excedentului de cerere agregată, provocată de o „încredere ridicată a consumatorilor”, dar pe fondul unui „sentiment mixt la nivelul mediului de afaceri”.

Rata inflației pentru sfârșitul anului 2018 este estimată la 3,2%, după ce va atinge în primăvară o cotă apropiată de 4%, ca urmare a efectului de bază statistic aferent scăderii taxelor.

Raportul BNR spune că creșterea inflației reflectă și „presiuni în creștere din partea mediului intern, generate de majorarea costurilor de producție ale firmelor”, iar guvernatorul BNR nu a ezitat să o pună pe aceasta și pe seama „presiunii ample” a creșterilor salariale.

Deficitul comercial: suntem în contratimp cu Polonia și Ungaria

Creșterea cererii prin stimularea consumului intern, respectiv creșterea economică bazată pe acesta sunt cu atât mai îngrijorătoare cu cât satisfacerea cererii este mai acoperită de importuri, având ca rezultat deterirorarea deficitului comercial și a deficitului de cont curent.

„Cererea de consum robustă şi creşterea cotaţiilor produselor energetice continuă să erodeze echilibrul extern”, spune raportul BNR.

Prin importuri tot mai mari „ne ambiționăm să creăm locuri de muncă în străinătate”, a repetat Mugur Isărescu un mai vechi avertisment.

În schimb, formarea de capital brut „este jos și stagnează, construcțiile inginerești (infrastructură și energie) – în cădere brutală. Ce mi se pare mai serios este faptul că deteriorarea (deficitului comercial) apare tot mai mult pe bunuri de consum, și nu de ieri de azi, ci din 2014, 2015 de când cu teoria de stimularea a consumului”, a mai spus guvernatorul BNR.

INS a anunțat că importurile au crescut cu 9,2%, dar exporturile cu numai 6% în septembrie 2017 față de aceeași lună a anului trecut.

Semnificativ este faptul că România este în contratimp cu țările cu care ne comparăm de obicei (Polonia, Ungaria), care își închid ciclul de stimulare a consumului și trec spre excedent comercial.

În context, oficialul BNR a evocat faptul că cele două țări menționate „și-au închis sau sunt pe cale să-și închidă excedentul de cerere agregată”, spre deosebire de România, unde este în creștere.

Iar diferențele se văd în piața valutară.

Cursul valutar: stăm mai prost decât zlotul și forintul

„Presiuni de depreciere avem și pentru zlot și pentru forint, dar leul este pe o tendință de depreciere mai de durata decât în cazul acestora, situaţie categoric asociată cu balanţa de plăţi a României, unde avem o situatie în deteriorare, spre deosebire de de Polonia şi Ungaria. Este adevărat că au crescut exporturile, dar baza este dezechilibrată, importurile cresc mai mult şi, chiar dacă exporturile ar creşte la fel de mult ca importurile, situaţia ar fi dificilă”, potrivit lui Mugur Isărescu.

Guvernatorul băncii centrale consideră că în acest moment cursul de schimb euro-leu este „la un nivel de relativ echilibru” și a obiectat asupra comparațiilor cu cursul înregistrat în alte perioade, comparații care trebuie făcute „într-un context istoric”.

„Atunci când cursul reflectă fundamentele, o spun în clar aşa cum m-am referit de fiecare dată, nu avem cum să ne batem cu fundamentele. Fundamentele trebuie rezolvate. Dacă e o problemă de extindere a deficitului de cont curent trebuie să i te adresezi problemei, nu cursului. Deci înseamnă că în mod permanent ai un deficit de valută pe piaţă, ea trebuie să fie rezolvată”, a mai spus Mugur Isărescu.

BNR a semnalat deplasarea atenţiei în politica sa dinspre stabilitatea cursului spre stabilitatea dobânzilor, prin creşterea dobânzii la facilitatea de depozit, la sedinţa consiliului de administraţie de marţi şi, pe de altă parte, prin acceptarea unei volatilităţi mai mari pe piaţa valutară.

Leul s-a depreciat joi până la 4,6279 lei / euro, un nou maxim al mediei BNR a ultimilor cinci ani, după cel din 3 august 2012, de 4,6481 de lei / euro.

Creşterea peste potenţial: consum fără investiții, deviația piba ajuns la 4%

 

Deteriorarea echilibrelor macroeconomice este ilustrată şi de creşterea economică peste potenţial, deviaţia PIB-ului care a ajuns la circa 4%, fapt cu atât mai îngrijorător cu cât „creștere economică este susținută doar de consum, iar investițiile stagnează, contribuția pozitivă a mediului privat fiind anulată de declinul sever al componentei publice”, spune raportul BNR.

Bottom of Form

În plus, „dacă ai circa patru milioane de persoane între 15 și 64 de ani inactive și care nu par să-și caute de lucru, dar ai creștere economică bazată pe consum, înseamnă că ai o problemă”, a spus guvernatorul BNR, care a adăugat că aceste tensiuni și altele de pe piața muncii sunt de cercetat și la banca centrală, deși deși nu fac parte din prioritățile acesteia.

Sursa: CursdeGuvernare.ro