Prima decizie a băncii centrale din 2018 - 'Cadou' de început de an de la BNR pentru Guvernul Tudose: BNR a majorat dobânda de politică monetară de la 1,75% la 2%. Ce se va întâmpla cu ratele românilor?

BNR a decis astăzi, la prima şedinţă de politică monetară din acest an, să majoreze dobânda-cheie de la 1,75% pe an, până la 2% pe an. Dobânda-cheie staţiona la 1,75% din primăvara anului 2015.

Conducerea băncii centrale a decis astăzi şi majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,00% pe an de la 0,75% pe an, iar rata dobânzii aferente facilităţii de creditare a urcat la 3,00% pe an de la 2,75 la sută pe an începând cu data de 9 ianuarie 2018.

Nivelurile actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit au fost menţinute de board-ul BNR la 8%.

Unii analişti au anticipat că banca centrală va menţine la prima şedinţă de politică monetară din acest an dobânda-cheie la minimul istoric de 1,75%, urmând să opereze prima modificare eventual în februarie, însă au existat voci care au susţinut că există posibilitatea să vedem astăzi o majorare a dobânzii până la 2%.

Aşteptările de creştere a inflaţiei peste estimări şi amplificarea aversiunii investitorilor din cauza incertitudinilor cres­cu­te privind politicile guvernamentale şi majorarea deficitelor ar putea determina BNR să înăspreas­că politica monetară în acest an într-un ritm mai ra­pid decât aşteptările, după cum anticipează analiştii.

Estimările economiştilor indică o dobândă-cheie în intervalul 2,5% - 3% la finele lui 2018.

Sursa: Zf.ro

ANALIST: ÎN URMA CRESTERII DOBANZII BNR, BANCILE VOR MAJORA DOBANZILE LA CREDITE. ŞI ROBOR VA CRESTE

Majorarea dobânzii-cheie de către Banca Naţională a României (BNR), de la 1,75% la 2%, va avea ca efecte creşterea dobânzilor la credite, apoi - după o lună - creşterea dobânzilor şi la depozite, iar indicatorul ROBOR „se va duce în sus”, a declarat pentru MEDIAFAX analistul economic Dragoş Cabat.

„Băncile comerciale vor majora dobânzile la credite, apoi şi la depozite, dar după o lună-două. ROBOR-ul o să se ducă şi el în sus, dar trebuie menţionat că această majorare a dobânzii-cheie este en efect al inflaţiei, nu e un generator de inflaţie”, a spus analistul.

Dragoş Cabat a mai spus că „era de aşteptat ca BNR să majoreze dobânda-cheie, în condiţiile în care inflaţia a dat semnalul că va urca, leul se depreciază, iar economia creşte mult peste potenţial”.

Consiliul de Administraţie al BNR a decis, în şedinţa de luni, majorarea de la 1,75% la 2% pe an a dobânzii de politică monetară. De asemenea, conducerea BNR a decis majorarea cu 0,25 puncte procentuale a facilităţilor de depozit şi de creditare.

Potrivit unui comunicat al băncii centrale, în şedinţa din 8 ianuarie 2018 Consiliul de Administraţie al BNR a hotărât următoarele:

• majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,00 la sută pe an de la 1,75 la sută pe an începând cu data de 9 ianuarie 2018;
• majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,00 la sută pe an de la 0,75 la sută pe an, iar rata dobânzii aferente facilităţii de creditare la 3,00 la sută pe an de la 2,75 la sută pe an începând cu data de 9 ianuarie 2018;
• păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

Dobânda-cheie a mai fost setată la 2% pe an în perioada 1 aprilie – 7 mai 2015, după care s-a menţinut, până luni, 8 ianuarie 2018, la 1,75% pe an.

BNR precizează că un comunicat detaliat va fi prezentat în cadrul unui briefing de presă susţinut de guvernatorul Mugur Isărescu, la ora 15.00, la sediul băncii centrale.

Sursa: Zf.ro

CE SPUNE GUVERNATORUL ISĂRESCU DUPĂ DECIZIA BNR DE A CREŞTE DOBÂNDA DE REFERINŢĂ: NU M-AM HOTĂRÂT DACĂ DOBÂNZILE SE VOR DUCE SEMNIFICATIV PESTE 2%. ORIENTAREA ESTE CEA COMUNICATA DE ANUL TRECUT: O STABILITATE MAI MARE A DOBANZILOR, CU O FLEXIBILITATE CEVA MAI MARE A CURSULUI DE SCHIMB

BNR a decis astăzi, la prima şedinţă de politică monetară din acest an, să majoreze dobânda-cheie de la 1,75% pe an, până la 2% pe an. Dobânda-cheie staţiona la 1,75% din primăvara anului 2015. Vedeţi în continuare ce spune guvernatorul Isărescu în conferinţa de presă de după anunţul de politică monetară.

Întrebare: Intraţi într-un nou ciclu. Este prima creştere de dobândă din ultimii ani. Cât de mare este inflaţia pe care o preconizaţi, având în vedere că aţi luat acum această decizie şi vă aşteptaţi ca în perioada următoare să se depăşească ţinta. Ce se va face în piaţă cu managementul lichidităţii?

- Îngustarea coridorului în câteva rânduri în ultimii ani, de două ori anul precedent, a dus marjere coridorului faţă de rata de politică monetară la plus minus 1-2%. Faţă de plus minus 4-5%, cât aveam în urmă cu mai mulţi ani, este un coridor suficient de restrâns şi în acelaşi timp în standardele internaţionale ale ţintei de inflaţie. Absorbţia care se face automat a lichidităţii, care se va face la noua rată a dobânzii de depozit, cred că este suficientă.

Consiliul de Administraţie a discutat şi chestiunea unei mişcări mai strânse a dobânzilor în piaţă, în jurul ratei de referinţă. Când avem exces de lichiditate să intervenim şi prin rata de politică monetară, pentru ca dobânzile în piaţă să fie mai apropiate de 2%, dar nu a hotărât încă acest lucru. Probabil se va hotărî în şedinţa din februarie, când se va prezenta şi raportul trimestrial privind inflaţia. Nu m-am hotărât dacă dobânzile se vor duce semnificativ peste 2%.

Considerăm că dobânzile actuale de 2%, corespund necesităţilor actuale. Urmează să luăm o decizie în şedinţa următoare şi pentru perioada următoare. Orientarea este cea comunicată de anul trecut: o stabilitate mai mare a dobânzilor, cu o flexibilitate ceva mai mare a cursului de schimb. Momentan nu avem un desfăşurător al inflaţiei cu mult diferit faţă de cel anunţat în raportul din luna noiembrie. În comunicat se vorbeşte despre o anumită creştere, peste prognoza anterioară, dar cu o revenire în lunile de toamnă.

Avem însă incertitudinile pe care l-am introdus în modelul nostru, mai mari faţă de noiembrie, dar care sperăm să se diminueze până în februarie, când vom ieşi cu o prognoză mai clară. Aşa cum am arătat şi în raportul din luna noiembrie, traiectoria inflaţiei pentru anul curent, înseamnă o ieşire în afara limitelor în jumătatea anului, pentur ca ulterior să intre în limitele ţintite. Sunt datele pe care le avem în prezent, cu nişte certitudini suplimentare însă.

Întrebare: După decizia de majorare a dobânzii, şi implicit a ratelor care au credite în lei, vă aşteptaţi să primiţi din nou mesaje din partea guvernanţilor?

- Mesaje primim indiferent de evoluţiile din piaţă, le citim cu atenţie, pentru că reprezintă preocupări. Fac parte din citirea pieţei, a economiei şi a societăţii. Realitatea este următoarea: dobânzile care vă interesează, Roborul la 3 luni şi la 6 luni, au scăzut aproape permanent în ultimele săptămâni. Bineînţeles, pe fondul unui excedent temporar de lichiditate. Această majorare a ratei dobânzii nu înseamnă în sine că se va majora rata Robor, cea pe baza căreia se majorează dobânda la creditele în lei acordate populaţiei.

Noi nu vedem mişcări ample ale dobânzilor, sub nicio formă. Datoria mea este să transmit acest lucru şi dumneavoastră şi societăţii româneşti. Modificări ale Robor de la 2,01% la 2,03%, probabil vor apărea în perioada următoare, sunt nesemnificative, impactul este minor.

Întrebare: Ne puteţi explica de ce aţi decis această majorare a ratei dobânzii?

- Inflaţia este evident în creştere, în comunicat este un paragraf întreg care explică acest lucru. Se suprapun mai mulţi factori, nu doar creşteri de preţuri. Raportate la scăderile de preţuri din ianuarie- februarie, par a fi statistic majorate. Acestea au un impact asupra anticipaţiilor, trebuie stăpânite.

Dacă nu acţionezi din timp, atunci se dezancorează, iar a le ancora din nou devine mult mai greu. Un exemplu recent este Turcia. Un tratament, chiar dacă este uşor preventiv, cum este în cazul nostru, este mai bun decât unul după ce anticipaţiile au dispărit. Decizia de azi ne aşteptăm să atenueze anticipaţiile inflaţioniste, ca o măsură bună, făcută la timp. Nu riscă să îngreuneze la timp povara creditelor către public, populaţie şi întreprinderi.

Întrebare: Aţi vorbit despre riscurile legate de politica fiscală, aţi spus că s-au accentuat. La ce vă referiţi? Vorbeaţi şi de o volatilitate mai mare a cursului de schimb. Unde aţi vedea leul în raport cu euro?

- Nu avem noutăţi în ceea ce priveşte politica fiscală. BNR insistă că nu este de dorit o politică fiscală prociclică. Mai pe scurt spus, când ai o asemenea creştere economică, să ai deficitele în limita Uniunii Europene. Din datele preliminare, deficitul fiscal pe anul curent se închide sub 3%. Şi acest lucru a însemnat eforturi din partea MFP.

Banca Naţională, referindu-se la mixul de politici, insistă pe o structură mai bună a bugetului, nu doar pe mărimea deficitului. Pe structura cheltuielolor publice, BNR insistă să avem o pondere mai mare a cheltuielilor pentru investiţii în total cheltuieli bugetare. În acest fel, tot treptat, creşterea economică să se bazeze pe mai mare măsură pe investiţii, şi în mai mică măsură pe consum. Cu cât se va face mai repede, cu atât va fi mai bine.

- În ultimii ani, cursul s-a plimbat în jur de 5%, adică de la 4,40 la 4,65 lei. E greu de spus că am avut mari deprecieri în patru ani. Dacă am lua ca bază de calcul 4,5 lei, cât a fost anul trecut, atunci mişcarea este sub 3%. Asta înseamnă să ai un curs flexibil. Noi nu avem curs bătut în cuie.

Ţintim inflaţia în condiţiile în care cursul are un rol major în asigurarea anumitor echilibre şi efectuarea anumitor corecţii. Mişcările de curs pot ajuta să se facă corecţii în timp şi ne pot arăta care este nivelul, pentru a evita corecţii de amploare.

Ce v-ar conveni mai mult? O mişcare de curs de 2-3%, care să îşi aducă aportul la mişcările de capital, sau o mişcare brutală de 10-15%, când o corecţie majoră devine inevitabilă. BNR a optat pentru aşa numita manage-floating, flotare controlată. Nu este bine să lăsăm cursul să fluctueze cu 20%. Întreprinderile româneşti pierd cotă de piaţă acolo unde nu ne-am fi aşteptat, pe piaţa bunurilor de consum şi a produselor alimentare. Piaţa ne va spune pe unde se va plimba cursul.

Pot să spun că în noile condiţii, vom considera un 5-6% o majră de sustenabilitate a cursului, o marjă în care cursul să se poată mişca în sus şi în jos. Ce s-a întâmplat în ultimii 4-5 ani, a fost ceva pozitiv.

Sursa: Zf.ro

Numele Dvs.

E-mail

Mesaj

Trimite