Buletin informativ 07 08 2017

---

DIN SUMAR:

1. OPINIE CRISTIAN HOSTIUC – DIRECTOR EDITORIAL ZF: ISĂRESCU ÎL AVERTIZEAZĂ PE DRAGNEA SĂ NU ARUNCE ÎN AER BUGETUL, STABILITATEA MACRO ŞI CEA MAI BUNĂ PERIOADĂ PENTRU ECONOMIE: DEŞI LUMEA CREDE CĂ TRĂIM DIN CONSUM ŞI DIN JOBURILE LA SUPERMARKETURI, CELE MAI MULTE ANGAJĂRI SE FAC ÎN INDUSTRIE. CE S-A ÎNTÂMPLAT ACUM 20 DE ANI CÂND TOT PSD ERA LA PUTERE?
2. OPINIE SORIN PÂSLARU, REDACTOR-ŞEF AL ZF: CREŞTEREA DORITĂ A VENITURILOR SALARIALE ÎN ROMÂNIA NU VA PUTEA AVEA LOC FĂRĂ COMPANII ÎNDRĂZNEŢE CARE SĂ IASĂ PE PIEŢELE EXTERNE
3. GUVERNUL INTRODUCE REGULILE DE PLATĂ DEFALCATĂ A TVA, CU OBLIGAȚII PENTRU FIRME
4. FIRMELE ȘI PERSOANELE FIZICE CU DATORII LA STAT TREBUIE SĂ MAI AȘTEPTE PUȚIN NOUA AMNISTIE. POLITICIENII AU INTRAT ÎN VACANȚĂ FĂRĂ A AVIZA ACTUL
5. SALARIUL MEDIU NET A URCAT ÎN IUNIE LA 2380 LEI, CU 14,5% PESTE NIVELUL DIN IUNIE 2016; TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI CONDUCE ÎN TOP CU O MEDIE DE 5853 LEI
6. OG NR. 4/2017: METODOLOGIA DE CALCUL PENTRU CAS ŞI CASS, ÎN CAZUL CONTRACTELOR DE MUNCĂ CU TIMP PARŢIAL, ÎN 5 PUNCTE
7. FONDUL SUVERAN DE INVESTIȚII POATE AMÂNA TRECEREA ROMÂNIEI DE LA STATUTUL DE PIAȚĂ PERIFERICĂ LA CEL DE PIAȚĂ EMERGENTĂ
8. GUVERNUL INTERVINE PRIN ORDONANȚĂ ȘI RESTITUIE ȘOFERILOR TAXA AUTO. CÂND LE VOR FI DAȚI BANII ÎNAPOI
9. DOCUMENT: PROTOCOLUL CARE PERMITE FISCULUI ACCES RAPID LA DATELE DE IDENTITATE A PROPRIETARILOR DOMENIILOR.RO, APLICAT DE ASTĂZI. ACTUL - SEMNAT IMEDIAT DUPĂ SCHIMBAREA MINISTRULUI CARE S-A OPUS
10. UPDATE: PROCEDURA PRIN CARE FIRMELE DE COMERȚ SAU SERVICII VOR PUTEA PRIMI 250.000 DE LEI DE LA STAT A FOST APROBATĂ
11. ROMÂNIA DE SUB FRUNZĂ. MASTERPLANUL CU CARE GUVERNUL VREA SĂ UMPLE ŢARA DE TURIŞTI. MINISTRU: „DOM`NE, NE ASUMĂM ŞI NOI CEVA, MIŞCĂM ŞI NOI CEVA?!”
12. ITM ÎȚI VA PUTEA ÎNCHIDE FIRMA DACĂ DESCOPERĂ CĂ AI SALARIAȚI CARE MUNCESC "LA NEGRU"
13. AMENZI USTURĂTOARE PENTRU MUNCA NEDECLARATĂ ȘI NOI OBLIGAȚII PENTRU ANGAJATORI ÎN PRIVINȚA CONTRACTELOR DE MUNCĂ
14. FIRMELE DE ASIGURARE ȘI SERVICE-URILE, CĂTRE ȘOFERII PĂGUBIȚI: FIȚI FOARTE ATENȚI LA DOCUMENTELE DE REPARAȚIE!
15. EPOCA DE AUR A PROFITURILOR STRATOSFERICE S-A ÎNTORS PENTRU SUPERCOMPANIILE LUMII: FOCURILE DE ARTIFICII ALE DIVIDENDELOR EXTAZIAZĂ BURSELE, DAR EXECUTIVII SUNT PRUDENŢI. AMINTIREA MARII CRIZE ESTE ÎNCĂ VIE
16. ESTUL EUROPEI STRĂLUCEŞTE
17. FRANCUL: O PICĂTURĂ SCURSĂ DIN GHEŢARII ELVEŢIENI SE TRANSFORMĂ ÎNTR-UN TORENT DE BANI
18. DE LA POMPĂ LA PRIZĂ – AGENDA UNEI REVOLUȚII: SUPREMAȚIA MOTOARELOR ELECTRICE DEPINDE DE REGLEMENTĂRI ȘI DE PROGRESELE TEHNICE

 

 

---

 

 

1. OPINIE CRISTIAN HOSTIUC – DIRECTOR EDITORIAL ZF: ISĂRESCU ÎL AVERTIZEAZĂ PE DRAGNEA SĂ NU ARUNCE ÎN AER BUGETUL, STABILITATEA MACRO ŞI CEA MAI BUNĂ PERIOADĂ PENTRU ECONOMIE: DEŞI LUMEA CREDE CĂ TRĂIM DIN CONSUM ŞI DIN JOBURILE LA SUPERMARKETURI, CELE MAI MULTE ANGAJĂRI SE FAC ÎN INDUSTRIE. CE S-A ÎNTÂMPLAT ACUM 20 DE ANI CÂND TOT PSD ERA LA PUTERE?

Cu toate că România este puternic polarizată, cu extreme la mari decât o ţară sud-americană, economia creşte chiar şi peste cele mai optimiste aşteptări.

Iar această creştere, peste potenţial, nu vine numai din consum ci din industrie, care a creat cele mai multe locuri de muncă în acest an, decembrie-mai: 27.000 faţă de 12.000 în comerţ şi 13.000 în construcţii.

Vineri, BNR, în comunicatul de după şedinţa de politică monetară, a afirmat că industria, aflată la un maxim de 12 trimestre, şi-a intensificat activitatea în trimestrul al doilea, cel puţin în primele două luni.

“Pe partea ofertei, principalul determinat al intensificării activităţii economice din T1 2017 a fost activitatea industrială, al cărei ritm annual de creştere de 6,8%, a reprezentat maximul ultimelor 12 trimestre. Datele statistice pentru primele două luni ale trimestrului doi indică accelerarea dinamicii anuale a producţiei industriale şi a comenzilor noi din sectorul prelucrător, precum şi menţinerea unor ritmuri rapide de creşetere a exporturilor şi importurilor de bunuri.”

În T1 2017, spre surprinderea tuturor, economia a crescut cu 5,7% faţă de 4,8% în T4 2016, creşterea peste aşteptări venind din industrie. România are o pondere a industriei de 23-24% în PIB, faţă de UE care are 17-18% (România continuă să aibă industrie cu toate că oamenii cred altceva), ceea ce înseamnă că orice creştere în acest sector se vede imediat în economie.

Multinaţionalele, care au ajuns inamicul PSD-ului din motive populiste, continuă să investească în industrie şi să creeze locuri de muncă mai bine plătite şi cu o valoare adăugată mai mare.

Mai mult decât atât, BNR remarcă faptul că majorările salariale, blamate de toţi economiştii, sunt acoperite de creşterile de productivitate. “Creşterea anuală a costurilor salariale unitare din industrie s-a atenuat comparativ cu trimestrul anterior, pe fondul unor noi câştiguri de productivitate - în special în sectorul auto, dar şi al efectului de bază majorării salariului minim în luna mai 2016; în ramurile producătoare de bunuri de consum aceasta a rămas însă la un nivel de două cifre.”

Peste 10 zile, pe 16 august, Institutul Naţional de Statistică va anunţa cu a evoluat economia în T2 şi s-ar putea să vedem o creştere din nou peste aşteptări, peste 6%, iar plusul peste creşterea din consum să vină din industrie, aşa cum a fost în T1. Plus că în date va intra şi agricultura.

După ce a văzut datele din economie, BNR şi-a atenuat tonul, avertizările, în privinţa supraîncălzirii economiei şi a creşterilor salariale.

BNR remarcă continuarea căderii din construcţii. Aici investiţiile statului în infrastructură sunt la pământ, cel mai scăzut nivel de mai bine de 10 ani, ceea ce nu poate acoperi decât parţial creşterea din rezidenţial şi birouri.

Pe lângă criza de pe piaţa forţei de muncă, în economie începe să se simtă din ce în ce mai mult criza investiţiilor statului în infrastructură, criză intervenită pe seama blocajelor administrative, pierderii know how-ului şi lipsa de interes a Guvernului şi administraţiilor locale pentru a împinge lucrurile dincolo de a asfalta drumurile comunale sau săteşte pe unde nu mai trece nimeni.

Mai uşor se cresc salariile, prin hotărăre de Guvern, decât se face un kilometru de autostradă.

Chiar şi cu investiţiile statului spre minime istorice, economia creşte peste aşteptări, având cea mai bună perioadă din ultimii 30 de ani.

BNR remarcă revenirea creditării, chiar dacă cifrele sunt mici: “dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat şi-a reluat ascensiunea în luna iulie, atincând nivelul de 4,2%, de la 3,2% în luna anterioară, în principal pe seama reaccelerării creşterii componentei în lei pe segmentul societăţilor nefinanciare şi a ambeleor componente pe segmentul insitutuţiilor financiare nemonetare. Ponderea creditului în lei a continuat să se majoreze, până la 60,2%, cel mai ridicat nivel din decembrie 1996”.

Spre aducerea aminte, în 2008, anul de boom, ponderea creditului în valută era de 70% în total creditare, situaţie care a adus România în primăvara lui 2009, la începutul crizei, să ceară ajutor de la FMI, pentru că altfel ar fi sărit în aer sistemul bancar şi finanţarea externă.

În 1996, când PSD, PDSR atunci, a părăsit puterea după alegerile câştigate de CDR şi Emil Constantinescu (după ce PSD şi Ion Iliescu au avut toată puterea şi conduceau ţara după bunul plac), a lăsat în urmă o economie ţinută cu bani de la buget pe seama salariilor mici, nerestructurată, nereformată, bazată pe întreprinderile de stat unde directorii erau adevăraţii proprietari, fără investiţii străine, cu preţuri administrate, cu un curs valutar leu/dolar supraapreciat şi o rezervă valutară goală, folosită pentru a ţine cursul înainte de alegeri, cu un Bancorex şi o Bancă Agricolă de stat de la care toată lumea lua credite pentru a nu le mai da înapoi. Plus că cei de la FMI erau consideraţi duşmanii României de cei de la PDSR.

Sunt celebre discuţiile avute de Florin Georgescu, fostul ministru de Finaţe de atunci şi actualul prim-viceguvernator al BNR, cu cei de la FMI.

Pentru cei care nu mai ţin minte, la începutul lui 1997, Constantinescu şi guvernul Ciorbea au cerut ajutorul FMI pentru a stabiliza România, inflaţia şi cursul de schimb care crescuse de la 4.000 de lei/dolar, până la 10.000 de lei pentru a se stabiliza cu chiu cu vai la 7.000-8.000 de lei.

De atunci, economia a crescut de şase ori (de la 30 de miliarde de dolari, la 180 de miliarde de dolari), investiţiile străine de mai bine de 10 ori, inflaţia a scăzut de la 150% la 1%, dobânzile de la peste 100% la 0,8%! cât este Roborul acum, iar salariul mediu de la 80 de dolari la aproape 500 de euro.

Ce legătura are istoria de acum 20 de ani cu situaţia de astăzi?

“Pe plan intern, acestea (incertitudinile şi riscurile-n.r.) sunt sporite de conduita politicii fiscale şi a celei de venituri, inclusiv în contextul preconizat de rectificări bugetare… Consiliul de Administraţie al BNR reiterează că un mix echilibrat de politici macroecnomice şi progresul reformelor structurale sunt esenţiale pentru prezervarea stabilităţii macroeconomice şi întărirea capacităţii româneşti de a face faţă unor eventuale evoluţii adverse pe plan global.”

Adică BNR, Isărescu, se roagă de Dragnea şi PSD să nu arunce în aer stabilitatea macro şi cea mai bună perioadă prin care trece economia României cu derapajele fiscale şi bugetare, cu dezmăţul cheltuielilor de la buget.

România a plătit scump anul 1996 sau anul 2008. Să nu plătească şi acum.

Sursa: Zf.ro

^Sus

2. OPINIE SORIN PÂSLARU, REDACTOR-ŞEF AL ZF: CREŞTEREA DORITĂ A VENITURILOR SALARIALE ÎN ROMÂNIA NU VA PUTEA AVEA LOC FĂRĂ COMPANII ÎNDRĂZNEŢE CARE SĂ IASĂ PE PIEŢELE EXTERNE

Lipsa de ambiţie a firmelor româneşti de a lua finanţare de pe Bursa de Valori pentru a se extinde pe pieţele internaţionale este una dintre cauzele menţinerii salariilor din România la un nivel redus.

Abia în ultimele 12 luni, prin listarea MedLife (sănătate) şi RCS (telecom TV), precum şi a obligaţiunilor Globalworth (imobiliare), antreprenorii români au început să ia bursa în serios.

Pe de altă parte, 35 de miliarde de euro economii ale populaţiei stau la 0,5%-1% dobânzi pentru că nu există suficiente posibilităţi de plasare fructuoasă pe piaţa de capital.

„Vreau să deschid o cafenea la Alexandropolis, grecii au o cultură a cafelei, îi vezi la 8 dimineaţa în cafenele. Am calculat că încasările pe o zi de acolo sunt cât într-o săptămână aici“, spune un antreprenor care a deschis patru cafenele în Bucureşti.

Cine vede oportunitatea merge după ea. Doar în acest fel capitalul poate fi pus la lucru cu randamente suficiente. Companii româneşti precum Electrica, Hidroelectrica sau Romgaz stau cu sute de milioane de euro în conturi, dar nu au îndrăznit să facă niciun pas afară.

Lipsa de orizont a companiilor româneşti are ca efect nedeschiderea unor trasee pentru managerii români care sunt în căutare de noi experienţe şi de a câştiga în profesionalism.

Ca o companie de anvergură să iasă pe pieţele externe, trebuie să împingă oamenii din liniile 3 şi 4 în faţă, să-i selecteze pe cei mai pricepuţi şi mai ambiţioşi şi să-i trimită să deschidă noi pieţe.

Ei va trebui să îngrijească de afacere într-un context total străin şi de multe ori ostil, ceea ce îi va căli şi îi va face să îşi dorească intrarea apoi pe alte şi pe alte pieţe şi sectoare.

În plus, în spatele lor vor veni, din managementul de linie, alţi oameni. În aşa fel, organizaţiile îndrăzneţe îşi asigură practic o dinamică internă a celor mai buni oameni, care găsesc oportunităţi în aceeaşi companie şi cresc odată cu ea.

Ce se întâmplă în România? De cele mai multe ori, companiile antreprenoriale nu se uită la posibilităţi de intrare pe pieţele externe şi finanţarea acestora eventual prin bursă, aşa încât pentru cei care vor mai mult nu există decât calea expatrierii.

Creşterea dorită a veniturilor salariale în România nu va putea avea loc fără companii îndrăzneţe care să iasă pe pieţele externe.

Polonezii, cehii, ungurii au mii de investiţii în România şi afaceri de sute de milioane de euro prin companii precum Maspex (Polonia, alimente), CEZ (Cehia, energie) sau MOL (Ungaria, combustibili).

Spre exemplu, Kredit Inkaso, companie poloneză de comerţ cu creanţe, ridică bani de pe bursa de la Varşovia şi investeşte pe alte pieţe. Numai în România a cumpărat creanţe de la bănci de 1 miliard de euro în ultimul an.

Grupul polonez cu activităţi în domeniul resurselor umane Work Service Capital Group, listat la Varşovia şi la Londra, cu afaceri de 585 de milioane de euro, a cumpărat în iulie anul acesta compania românească de recrutare şi muncă temporară APT, cu afaceri de 27 mil. euro. Diferenţa de anvergură se vede de la distanţă.

Kredit Inkaso şi Work Service Capital Group sunt exemple despre cum expansiunea este finanţată de pe bursă.

Ieşirea pe alte pieţe destupă pur şi simplu căi de creştere atât pentru managementul de acasă, care găseşte noi oportunităţi, cât şi pentru afaceri colaterale: firme de software, alţi furnizori de diverse servicii care îşi pot urma partenerii în străinătate.

„Am descoperit vreo 70 de români la Alexandropolis cu diverse afaceri, o mică pensiune, comerţ. Chiar mă gândesc să fac un hub de comrţ româno-grec“, mai spune tânărul antreprenor care s-a lansat în producţia şi vânzarea de cafea originală.

Pieţele sunt deschise, iar câteodată tocmai cei lipsiţi de resurse sunt mai îndrăzneţi decât companii care stau pe sute de milioane de euro şi împiedică în final dezvoltarea locală, pe pieţele pe care le domină.

Sursa: Zf.ro

^Sus

3. GUVERNUL INTRODUCE REGULILE DE PLATĂ DEFALCATĂ A TVA, CU OBLIGAȚII PENTRU FIRME

Guvernul introduce reguli de plată defalcată a TVA, argumentând că România deține un record negativ între statele membre UE în ceea ce privește GAP-ul de TVA și sunt necesare noi măsuri de creștere a gradului de colectare a taxei și de combatere a evaziunii TVA, inclusiv prin creșterea gradului de conformare voluntară la plată a persoanelor impozabile. Firmele corecte care și în prezent își achită sumele datorate cu titlu de TVA către bugetul de stat vor fi avantajate prin eliminarea sau reducerea semnificativă a concurenței neloiale, spun Finanțele.

Astfel, Executivul va decide noi reguli, precum includerea în categoria persoanelor care au obligația deschiderii de conturi de TVA a persoanelor impozabile înregistrate în scopuri de TVA aflate însă sub incidența legislației privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență.

De asemenea, din 1 ianuarie 2018, pentru debitarea și creditarea contului de TVA, băncile trebuie să asigure și un mecanism automat/manual care să verifice că tranzacțiile cu instrumente bancare sunt realizate doar între aceste conturi:

a) la debitarea contului de TVA, existența unui IBAN beneficiar care să conțină în structura sa șirul de caractere ”TVA”

b) permiterea debitării contului în anumite situații doar cu aprobarea ANAF Până la 1 octombrie 2017, firmele, inclusiv cele care se află sub incidența legislației privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, înregistrate în scopuri de TVA, trebuie să deschidă cel puțin un cont distinct de TVA (pentru încasarea și plata TVA) și să comunice acest cont tuturor furnizorilor/prestatorilor și beneficiarilor.

Noile reguli pregătite pot fi văzute AICI.

Citește mai departe pe: Profit.ro

DOCUMENT / SPLIT TVA – MECANISMUL ȘI OBLIGAȚIILE FIRMELOR

Firmele care dețin cod de TVA vor fi obligate, începând cu data de 1 octombrie 2017, să își deschidă un cont special dedicat plăților taxei pe valoare adaugată. Banii din aceste conturi vor putea fi utilizați în alte scopuri numai cu acordul prealabil al ANAF.

Ministerul Finanțelor a finalizat proiectul de ordonanță prin care instituie sistemul ”Split TVA” în România, proiect de inspirație italienească gândit de fostul ministru de Finanțe Viorel Ștefan.

Cu această măsură, Ministerul de Finanțe vrea să reducă semnificativ gap-ul la încasările din TVA, capitol la care România se află pe ultimul loc ca performanță în statisticile europene.

Descărcați AICI proiectul Split TVA

Surse din Ministerul de Finanțe au declarat pentru cursdeguvernare.ro că măsura a fost gândită pentru a contrabalansa anumite ”ezitări” ale Fiscului de a controla zone propice evaziunii TVA.

Reversul medaliei- măsura va aduce un plus de birocrație, iar firmele care au de recuperat TVA vor depinde în mare măsură de rapiditatea cu care statul va face aceste rambursări.

Reglementări

Mecanismul privind plata defalcată a TVA presupune în principal:

• deschiderea unui cont de TVA de către persoanele impozabile, inclusiv instituțiile publice, înregistrate în scopuri de TVA;
• plata de către beneficiari – instituții publice, persoane impozabile, cu excepția persoanelor fizice neînregistrate și care nu au obligația de a se înregistra în scopuri de TVA, a TVA aferente operațiunilor taxabile în contul distinct de TVA al furnizorului/prestatorului ;
• virarea/depunerea TVA aferente încasărilor în numerar sau prin utilizarea cardurilor de credit/debit sau a substitutelor de numerar de către furnizor/prestator în contul său de TVA în termen de 3 zile de la încasare;
• utilizarea sumelor din acest cont distinct de TVA pentru achitarea de către furnizor/prestator a taxei aferente achizițiilor sale furnizorilor/prestatorilor săi, precum și a taxei datorate bugetului de stat;
• posibilitatea transferului de sume din conturile de TVA în alt cont de către titular doar cu aprobarea ANAF;
• interzicerea retragerii în numerar a unor sume din contul de TVA.

Proiectul de OUG conține următoarele reglementări:

• includerea în categoria persoanelor care au obligația deschiderii de conturi de TVA și a persoanelor impozabile înregistrate în scopuri de TVA aflate sub incidenţa legislației privind procedurile de prevenire a insolvenţei si de insolvenţă;
• stabilirea modului de determinare a TVA care trebuie virată în contul de TVA al furnizorului/prestatorului în cazul plăților parțiale;
• stabilirea regulilor de decontare a TVA în cadrul grupurilor fiscale unice care depun decont centralizat de TVA;
• regulile de deschidere și funcționare a conturilor de TVA, respectiv de debitare și de creditare a acestora;
• situațiile în care este necesară aprobarea ANAF pentru debitarea conturilor de TVA;
• obligațiile instituțiilor de credit/trezoreriei statului cu privire la conturile de TVA;
• stabilirea unor reguli speciale de funcționare a conturilor de TVA în cazul instituțiilor publice;
• limitarea executării silite a conturilor de TVA doar la sumele reprezentând TVA datorate bugetului de stat sau altor creditori;
• stabilirea de contravenții și sancțiuni pentru nerespectarea prevederilor actului normativ;
• stabilirea unei perioade de tranziție la mecanismul de plată defalcată a TVA în luna septembrie, prin instituirea posibilității de aplicare opțională a acestuia, fără aplicarea de sancțiuni în această perioadă.

Obligațiile sistemului bancar

Potrivit proiectului de OUG, din 1 ianuarie 2018, pentru debitarea și creditarea contului de TVA, băncile trebuie să asigure și un mecanism automat/manual care să verifice că tranzacțiile cu instrumente bancare sunt realizate doar între aceste conturi:

• la debitarea contului de TVA, existența unui IBAN beneficiar care să conțină în structura sa șirul de caractere ”TVA”
• permiterea debitării contului în anumite situații doar cu aprobarea ANAF

Până la 1 octombrie 2017, firmele, inclusiv cele care se află sub incidența legislației privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, înregistrate în scopuri de TVA, trebuie să deschidă cel puțin un cont distinct de TVA (pentru încasarea și plata TVA) și să comunice acest cont tuturor furnizorilor/prestatorilor și beneficiarilor.

Justificarea guvernului

“În prezent, beneficiarii unor livrări de bunuri/prestări de servicii, indiferent de statutul acestora (instituții publice, societăți comerciale, persoane fizice etc.), au obligația de a plăti către furnizori/prestatori întreaga contravaloare a achizițiilor de bunuri/prestărilor de servicii, inclusiv TVA aferentă, prin virarea într-un cont bancar indicat de furnizor/prestator, în numerar/substitute de numerar, instrumente de plată etc. Furnizorii/prestatorii încasează astfel TVA aferentă operațiunilor taxabile efectuate, dar nu întotdeauna plătesc către bugetul de stat taxa datorată, utilizând sumele încasate cu titlul de TVA de la clienți în alte scopuri. Acei furnizori/prestatori care utilizează sumele reprezentând TVA încasate de la clienți în alte scopuri decât plata TVA datorate la rândul lor furnizorilor/prestatorilor sau bugetului de stat beneficiază de un avantaj față de furnizorii/prestatorii corecți”, susține Guvernul.

Sursa: LegeStart

^Sus

4. FIRMELE ȘI PERSOANELE FIZICE CU DATORII LA STAT TREBUIE SĂ MAI AȘTEPTE PUȚIN NOUA AMNISTIE. POLITICIENII AU INTRAT ÎN VACANȚĂ FĂRĂ A AVIZA ACTUL

Firmele și persoanele fizice cu datorii către stat vor mai avea de așteptat pentru a scăpa de penalități și parte din dobândă, amnistie pregătită la nivel politic și anunțată în premieră de Profit.ro, parlamentarii intrând în vacanță înainte să avizeze documentul. În aceste condiții, termenele din actul normativ, dintre care unul condiționa ștergerea unor sume de plată de achitarea datoriei principale până la 30 septembrie, vor fi foarte probabil împinse.

Documentul stabilește, printre alte facilități, că firmele și persoanele fizice cu datorii către stat cu termene de plată anterioare datei de 30 iunie 2017 vor fi scutite de penalități și jumătate din dobânda acumulată dacă achită datoria principală până la 30 septembrie, iar dobânda de 50% care le-a rămas de plătit este achitată până la finalul anului.

Toate facilitățile și ștergerile de datorii pregătite pentru firme și persoane fizice pot fi văzute AICI.

Sursa: AvocatNet.ro

^Sus

5. SALARIUL MEDIU NET A URCAT ÎN IUNIE LA 2380 LEI, CU 14,5% PESTE NIVELUL DIN IUNIE 2016; TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI CONDUCE ÎN TOP CU O MEDIE DE 5853 LEI

Salariul mediu net a urcat în iunie la 2380 lei, în creştere cu cu 17 lei (+0,7%) faţă de luna precedentă şi cu 14,5% peste nivelul din perioada similară a anului trecut, cele mai mari valori fiind în zona de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice), de 5853 lei, iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante, de 1400 lei.

Salariul mediu brut a fost de 3313 lei, cu 0,8% mai mare decât în luna mai 2017, a anunţat luni Institutul Naţional de Statistică.

Indicele câştigului salarial real faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent a fost de 113,5%. Indicele câştigului salarial real a fost de 100,7% pentru luna iunie 2017 faţă de luna precedentă. Faţă de luna octombrie 1990, indicele câştigului salarial real a fost de 179,7%, cu 1,2 puncte procentuale mai mare faţă de cel înregistrat în luna mai 2017.

În luna iunie 2017, în majoritatea activităţilor nivelul câştigului salarial mediu net a fost mai mare decât în luna precedentă ca urmare a acordării de prime ocazionale (inclusiv premii trimestriale, anuale, de vacanţă ori pentru performanţe deosebite), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv tichete de masă şi tichete cadou). De asemenea, câştigurile salariale medii nete din luna iunie au fost mai mari comparativ cu luna precedentă ca urmare a realizărilor de producţii ori încasărilor mai mari (funcţie de contracte/proiecte).

Cele mai semnificative creşteri ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale, cu 15,3%, în activităţi de editare, fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice, intermedieri financiare (cu excepţia activităţilor de asigurări şi ale fondurilor de pensii), activităţi de servicii anexe extracţiei, fabricarea băuturilor, fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente n.c.a., fabricarea substanţelor şi a produselor chimice, activităţi auxiliare intermedierilor financiare (inclusiv activităţi de asigurare şi fonduri de pensii), între 6,5% şi 11,5%. În fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice, telecomunicaţii, depozitare şi activităţi auxiliare pentru transport, fabricarea produselor din tutun, tipărirea şi reproducerea pe suporturi a înregistrărilor, producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat creşterile salariale au fost cuprinse între 4% şi 5,5%.

Scăderi ale salariului mediu net faţă de luna precedentă s-au înregistrat în unele activităţi din sectorul economic ca urmare a nerealizărilor de producţii ori încasărilor mai mici (funcţie de contracte/proiecte), a angajării de personal cu câştiguri salariale mici, a acordării de premii ocazionale, sume din profitul net şi din alte fonduri în luna precedentă.

Cele mai semnificative scăderi s-au înregistrat în silvicultură şi exploatare forestieră (inclusiv pescuit şi acvacultură), cu 13,4%, precum şi în extracţia minereurilor metalifere, fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului, fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor, colectarea şi epurarea apelor uzate, între 4% şi 8,5%.

În sectorul bugetar s-au înregistrat creşteri ale câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă în administraţia publică (+1,1%) şi sănătate şi asistenţă socială (+0,5%). Câştigul salarial mediu net a scăzut în învăţământ (-1,1%) comparativ cu luna precedentă.

Sursa: Zf.ro

CÂȘTIGUL MEDIU NET A CRESCUT ÎN IUNIE CU 17 LEI, PÂNĂ LA 2.380 LEI, NOU NIVEL MAXIM ISTORIC

Câștigul salarial mediu net la nivel național, care include atât salariile, cât și bonusurile sau tichetele de orice tip pe care le primesc angajații, a crescut cu 17 lei în iunie față de nivelul din luna precedentă, până la 2.380 lei (521 euro), nivel maxim istoric, iar ritmul anual de creștere a stagnat la 14,5%, potrivit datelor publicate luni de Institutul Național de Statistică (INS).

Ritmul anual de creștere din mai și iunie rămâne departe de cel atins în ianuarie, de 18,4%, cel mai înalt înregistrat după noiembrie 2008, scrie News.ro.

Nivelul câștigului salarial net din iunie a depășit precedentul record, înregistrat în aprilie - de 2.366 lei.

Citește mai departe pe: Profit.ro

^Sus

6. OG NR. 4/2017: METODOLOGIA DE CALCUL PENTRU CAS ŞI CASS, ÎN CAZUL CONTRACTELOR DE MUNCĂ CU TIMP PARŢIAL, ÎN 5 PUNCTE

1. Pe scurt, modificarea metodologiei de calcul pentru CAS şi CASS, în cazul contractelor de muncă cu timp parţial:

• începând cu veniturile aferente lunii august 2017, CAS şi CASS datorate de angajatori se plătesc integral la nivelul salariului minim garantat în plată, indiferent dacă contract individual de muncă este cu normă întreagă sau cu timp parţial, corespunzător numărului zilelor lucrătoare din lună în care contractul a fost activ.
• nu se percepe CAS şi CASS datorate de angajatori la nivelul salariului minim garantat în plată, dacă se realizează în cursul aceleiaşi luni venituri din salarii sau asimilate salariilor în baza a două sau mai multe contracte individuale de muncă, iar baza lunară de calcul cumulată aferentă acestora este cel puţin egală cu salariul minim brut pe ţară.

2. Introducerea reglementării. OG nr. 4/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 598 din 25 iulie 2017. Obiectul de reglementare al OG nr. 4/2017 vizează, în cazul contractelor de muncă cu timp parţial, modificarea metodologiei de calcul pentru: (i) contribuțiile de asigurări sociale (CAS) datorate de către angajatori; (ii) contribuțiile de asigurări sociale de sănătate (CASS) datorate de către angajatori. OG nr. 4/2017 se aplică începând cu veniturile aferente lunii august 2017.

3. Cuprinsul reglementării. Prevederile cuprinse de OG nr. 4/2017 arată că:

• Regula: pentru persoanele fizice și juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora, baza lunară de calcul o reprezintă suma câştigurilor brute realizate de persoanele fizice care obţin venituri din salarii sau asimilate salariilor asupra cărora se datorează contribuţia individuală.
• Excepţia de la regulă: în cazul câştigului lunar brut realizat în baza unui contract individual de muncă cu normă întreagă sau cu timp parţial, al cărui nivel este sub nivelul salariului minim brut pe ţară garantat în plată aprobat prin hotărâre a Guvernului, venitul luat în calcul la determinarea bazei lunare de calcul al contribuţiei de asigurări sociale datorate de angajatori sau persoanele asimilate acestora este salariul minim brut pe ţară în vigoare în luna pentru care se datorează contribuţia de asigurări sociale, corespunzător numărului zilelor lucrătoare din lună în care contractul a fost activ.
• Excepţia de la regulă nu se aplică, conform documentelor justificative, pentru: a) sunt elevi sau studenţi, cu vârsta până la 26 de ani, aflaţi într-o formă de şcolarizare; b) sunt ucenici, potrivit legii, în vârstă de până la 18 ani; c) sunt persoane cu dizabilităţi cărora prin lege li se recunoaşte posibilitatea de a lucra mai puţin de 8 ore pe zi; d) au calitatea de pensionari pentru limită de vârstă în sistemul public de pensii, cu excepţia pensionarilor pentru limită de vârstă care beneficiază de pensii de serviciu în baza unor legi/statute speciale, precum şi a celor care cumulează pensia pentru limită de vârstă din sistemul public de pensii cu pensia stabilită în unul dintre sistemele de pensii neintegrate sistemului public de pensii; e) realizează în cursul aceleiaşi luni venituri din salarii sau asimilate salariilor în baza a două sau mai multe contracte individuale de muncă, iar baza lunară de calcul cumulată aferentă acestora este cel puţin egală cu salariul minim brut pe ţară.

4. În cazul în care prin lege se introduc impozite, taxe sau contribuții obligatorii noi, se majorează cele existente …vor intra în vigoare cu data de 1 ianuarie a fiecărui an și vor rămâne nemodificate cel puțin pe parcursul acelui an … iar modificarea şi completarea unui act normativ se realizează prin acte normative ulterioare de acelaşi nivel sau de nivel superior …

• OG nr. 4/2017 intră în vigoare la data de 1 august 2017 şi se aplică începând cu veniturile aferente lunii august 2017.
• Potrivit art. II din OG nr. 4/2017, se arată că ”Prin derogare de la prevederile art. 4 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, prevederile art. I intră în vigoare la data de 1 august 2017 şi se aplică începând cu veniturile aferente lunii august 2017.”
• Modificarea și completarea Codului fiscal este reglementată prin art. 4 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, potrivit căruia ”(1) Prezentul cod se modifică și se completează prin lege, care intră în vigoare în termen de minimum 6 luni de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I. (2) În cazul în care prin lege se introduc impozite, taxe sau contribuții obligatorii noi, se majorează cele existente, se elimină sau se reduc facilități existente, acestea vor intra în vigoare cu data de 1 ianuarie a fiecărui an și vor rămâne nemodificate cel puțin pe parcursul acelui an. (3) În situația în care modificările și/sau completările se adoptă prin ordonanțe, se pot prevedea termene mai scurte de intrare în vigoare, dar nu mai puțin de 15 zile de la data publicării, cu excepția situațiilor prevăzute la alin. (2).”
• Conform art. 58 alin. (3) din Legea 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative, ”(3) Evenimentele legislative (i.e. modificarea, completarea, abrogarea, republicarea, suspendarea sau altele asemenea) pot fi dispuse prin acte normative ulterioare de acelasi nivel sau de nivel superior, avand ca obiect exclusiv evenimentul respectiv, dar si prin alte acte normative ulterioare care, in principal, reglementeaza o anumita problematica, iar ca masura conexa dispun asemenea evenimente pentru a asigura corelarea celor doua acte normative interferente. ”

5. Calculele arată că …

Sursa: LegeStart

^Sus

7. FONDUL SUVERAN DE INVESTIȚII POATE AMÂNA TRECEREA ROMÂNIEI DE LA STATUTUL DE PIAȚĂ PERIFERICĂ LA CEL DE PIAȚĂ EMERGENTĂ

Proiectul legii de înființare a Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții (FSDI) prevede exceptarea acestuia de la aplicarea legilor accelerării privatizării, care includeau și metoda listării la Bursa de Valori București (BVB) ale unor companii precum Hidroelectrica, Aeroporturi București, Adminitrația Porturilor Maritime și altele.

Între timp, companiile menționate au fost incluse în proiectul de portofoliu al FSDI, colosul prin care statul va administra cele 27 de pachete de acțiuni pe care le-ar putea deține la tot atâtea companii, potrivit unui proiect de portofoliu neconfirmat oficial.

„Înstrăinarea de către FSDI, a unor acțiuni sau alte active aflate în proprietatea sa ori în proprietatea societăților în care FSDI deține capital, nu este supusă prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societăților comerciale, cu modificările și completările ulterioare, precum și nici prevederilor Legii nr.137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării, cu modificările și completările ulterioare” – spune proiectul legii de înființare a FSDI, la Articolul 7.

Nici proiectul de lege de înființare și nici cel al actului constitutiv al FSDI nu pomenește nimic de bursă.

Iar renunțarea la listarea Hidroelectrica ar bloca unul din pașii pe care România speră an de an să-i facă pentru atragerea de investiții masive: ar amâna indefinit de mult promovarea pieței de capital românești de la statutul de piață periferică la statutul de piață emergentă. (detalii pricind contițiile de trecere la statutul de piață emergentă – cu beneficiile aferente – AICI-LINK). Atât BVB cât și investitorii mizează pe contribuția pe care prezența companiei la cota bursei ar avea-o la îndeplinirea unui criteriu esenţial de promovare: lichiditatea pieţei.

Hidroelectrica

Hidroelectrica ar urma, toptuși să se listeze, potrivit unor declarații recente ale ministrului Toma Petcu, date în toiul unor schimbăr de conducere contestate de al doilea mare acționar al companiei, Fondul Proprietatea.

„Vom adopta cât de curând o Hotărâre de guvern prin care vom modifica un singur lucru: procentul de listare. Nu vom modifica metoda, se va modifica doar procentul de listare, în sensul că de la 15%, cât doreşte să listeze statul român, dorim doar 10%, pentru a vedea cum funcţionează în piaţă, cum se manifestă în piaţă Hidroelectrica ca şi companie listată şi să avem posibilitatea la un moment ales de stat să se listeze restul de 5%, pentru a maximiza banii care se iau din această listare”, a spus Toma Petcu.

Banii de pe listare vor intra în companie şi „ne interesează să vedem dacă putem să dezvoltăm noi capacităţi”, a adăugat ministrul Energiei, care aşteaptă concluziile consorţiului de listare ca să poată fi demarat IPO-ul.

Miza

Miza promovării în categoria piețelor emergente (de la cea actuală, de piață periferică) este intrarea României în vizorul marilor fonduri de investiții globale, ceea ce va crește cererea de acțiuni ale companiilor listate la București și respectiv creșterea valorii lor de piață.

Astfel, companiile româneşti ar avea acces la finanţări mai mari, la costuri mai reduse.

Lucian Anghel, preşedintele BVB

Obţinerea statutului de piaţă amergentă este un obiectiv strategic pentru BVB, în condiţiile în care pe piaţa globală „este o competiție intensă pentru fonduri. Când România va fi upgradată vom avea acces la o dimensiune a fondurilor de circa 20-25 de ori mai mare”, declara în februarie Lucian Anghel, președintele Consiliului de Administrație al BVB, pentru Cursdeguvernare.ro.

„România ar avea şanse să obţină statutul de piaţă emergentă în 2020, în contextul în care îndeplinește criteriile calitative, dar are nevoie de creșterea lichiditatii și de listarea Hidroelectrica”, potrivit lui Lucian Anghel. Oficialul BVB nu a dorit să comenteze draftul legii FSDI.

Companiile româneşti ar căpăta acces la miliarde de euro de care au nevoie pentru capitalizare, bani care o ocolesc acum din cauză că piața românească nu are statutul de piață de emergentă.

În prezent, BVB (şi implicit România) este clasificată ca piață de frontieră, mai ales din cauza lichidității reduse și a absenţei a cel puţin încă unui emitent mare de acţiuni. Agenția de clasificare FTSE Russell spune că piața de capital din România îndeplinește opt din cele nouă criterii ale FTSE Russell pentru a trece la categoria de piață emergentă, al noulea fiind unul dintre cele mai importante, lichiditatea pieţei.

„Listarea Hidroelectrica ar ajuta foarte mult piața să îndeplinească acel criteriu legat de free float” (acțiuni aflate în circulație liberă pe piață), spunea şi Jim Stewart, vicepreședintele Raiffeisen Bank, tot în februarie, la o conferinţă despre dezvoltarea pieţei româneşti.

La rândul său economistul-șef la BNR, Valentin Lazea, spunea că „listările unor companii private pe piața de capital nu sunt în măsură să asigure lichiditatea necesară pentru promovarea la statutul de piață emergentă. Este nevoie de companii de stat”.

FTSE Russell a inclus BVB pe lista de monitorizare (watchlist) în vederea promovării, dar marii investitori ai lumii se uită mai ales la clasificările MSCI, care are criterii mai aspre.

Listările recente ale MedLife şi Digi nu au adus progresele necesare.

Este nevoie ca bursa să aibă listate cel puțin trei companii cu câte o capitalizare bursieră de 1,26 miliarde dolari și cu un free-float de 630 milioane dolari, și care să aibă și un rulaj mediu zilnic de tranzacționare confortabil pentru a asigura ieșirea investitorilor în numai câteva zile.

„Un adevăr nespus se referă la faptul că avem nişte criterii minime pe care companiile listate trebuie să le atingă, ca să conteze: aproape 1,3 miliarde dolari – dimensiunea companiei. Criteriul cel mai dificil de atins pentru noi este dimensiunea free-float-ului, care ar trebui să fie de peste 600 milioane dolari, respectiv 630 milioane. Acestea sunt criteriile minimale. Cuvântul cheie în evaluare este „depăşirea confortabilă” a criteriilor minime, la fel cum sunt criteriile de convergenţă nominală şi reală la aderarea la zona euro. Informal, acest „confortabil” ar însemna un minim 20% peste criteriile minime. Cam asta ar însemna informal upgradarea. Nu găsim nicăieri acest lucru”, mai spunea, în februarie, preşedintele BVB, referindu-se la nevoia ca Hidroelectrica să se listeze.

Consultaţi AICI – link, un proiect de portofoliu FSDI

Sursa: CursdeGuvernare.ro

^Sus

8. GUVERNUL INTERVINE PRIN ORDONANȚĂ ȘI RESTITUIE ȘOFERILOR TAXA AUTO. CÂND LE VOR FI DAȚI BANII ÎNAPOI

Taxa auto deja plătită de șoferi și care trebuia restituită acestora într-un interval de 5 ani va fi rambursată acestora, pe cale administrativă, cel târziu până în martie 2019, Guvernul intervenind în acest sens prin ordonanță de urgență. În luna februarie, Profit.ro a semnalat că legislația nu mai permite la acest moment rambursarea banilor, fapt confirmat atunci oficial de Ministerul Mediului.

Profit.ro a arătat atunci că este nevoie de o nouă ordonanță pentru rambursarea banilor.

Ulterior, ministrul de atunci al Mediului, Daniel Constantin, a anunțat că timbrul de mediu va fi restituit proprietarilor de mașini care l-au plătit, Guvernul urmând să adopte un act normativ.

Acum, după 6 luni, Guvernul a stabilit, prin act normativ, următorul calendar de rambursare:

Citește mai departe pe: Profit.ro

^Sus

9. DOCUMENT: PROTOCOLUL CARE PERMITE FISCULUI ACCES RAPID LA DATELE DE IDENTITATE A PROPRIETARILOR DOMENIILOR.RO, APLICAT DE ASTĂZI. ACTUL - SEMNAT IMEDIAT DUPĂ SCHIMBAREA MINISTRULUI CARE S-A OPUS

Protocolul dintre Fisc și Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică – I.C.I. București prin care ANAF va avea acces mai rapid la datele de identitate a proprietarilor domeniilor.ro, cu argumentul combaterii actelor de evaziune, fraudă fiscală și vamală, act care a generat în luna februarie un scandal între instituții, este aplicat de astăzi. Actul a fost semnat la o zi după ce fostul ministru al Comunicațiilor, care s-a opus ideii, a fost schimbat din funcție.

Înțelegerea este încheiată pe o perioadă de un an, care însă poată fi prelungită de drept cu încă un an dacă nu este denunțată.

În luna februarie, Profit.ro a anunțat intenția Fiscului de a încheia un astfel de protocol, ministrul de atunci al Comunicațiilor, Augustin Jianu, în subordinea căruia funcționează I.C.I, reacționând și spunând că se opune ideii ca Fiscul să primească dreptul de acces direct, din baza de date a Institutului, la informațiile privind identitatea proprietarilor domeniilor.ro, cu atenționarea că există o problemă legată de legislația datelor cu caracter personal dacă un astfel de acces vizează persoanele fizice.

Citește mai departe pe: Profit.ro

^Sus

10. UPDATE: PROCEDURA PRIN CARE FIRMELE DE COMERȚ SAU SERVICII VOR PUTEA PRIMI 250.000 DE LEI DE LA STAT A FOST APROBATĂ

Programul de finanțare Comerț - Servicii 2017 urmează să fie lansat în data de 14 august, conform unui anunț făcut de Ilan Laufer, ministrul Mediului de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat. Prin intermediul acestei noi linii de finanțare, antreprenorii vor putea solicita fonduri de până la 250.000 de lei (aproximativ 55.000 de euro) pentru modernizarea sau dezvoltarea propriilor ativități desfășurate. Procedura de implementare a acestei scheme de minimis a fost aprobată în data de 4 august, prin publicarea în Monitorul Oficial. Iată în ce condiții poți solicita acest sprijin nerambursabil.

Procedura de implementare a schemei de minimis aferentă programului de dezvoltare a activităților de comercializare a produselor și serviciilor de piață a fost aprobată, fiind publicată în Monitorul Oficial din data de 4 august 2017.

Conform anunțului făcut de Ilan Laufer, ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, programul de finanțare Comerț-Servicii 2017 va fi lansat începând cu data de 14 august 2017.

Reamintim faptul că procedura de implementare a modificat criteriul de eligibilitate privind vechimea firmei solicitante, astfel că orice întreprindere care are cel puțin un an calendaristic la momentul deschiderii aplicației online poate solicita ajutor financiar nerambursabil în cadrul acestui program de finanțare.

Bugetul alocat programului de Comerț și Servicii 2017 este de 49,9 milioane de lei, iar implementarea programului va conduce la finanțarea unui număr de cel puțin 200 de întreprinderi.

Documentele aferente sesiunii ce ar trebui să debuteze în data de 21 august au fost publicate pe pagina de internet a Agenției pentru Implementarea Programelor și Proiectelor derulate de IMM-uri.

IMM-urile vor putea solicita sprijin financiar

În cadrul acestui program de finanțare, beneficiari eligibili sunt întreprinderile mici și mijlocii care respectă următoarele criterii la data depunerii cererii de finanțare:

• sunt înregistraţi conform Legii nr. 31/1990 privind societăţile sau în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 6/2011 pentru stimularea înfiinţării şi dezvoltării microîntreprinderilor de către întreprinzătorii debutanti în afaceri;
• sunt persoane juridice (societăţi/societăţi cooperative) care au ca obiect de activitate comercializarea produselor şi serviciilor de piaţă;
• au cel puţin un an calendaristic de la înfiinţare la data deschiderii sesiunii de depunere a proiectelor;
• nu au beneficiat de alocaţie financiară nerambursabilă în cadrul programului în ultimii trei ani;
• nu au datorii la bugetul general consolidat şi la bugetele locale.

Lista activităților eligibile, grupate în funcție de codul CAEN, este disponibilă la finalul acestui articol.

Prin acest program, beneficiarii eligibili vor putea primi o valoare a ajutorului financiar nerambursabil de maximum 90% din valoarea totală a cheltuielilor eligibile efectuate, dar nu mai mult de 250.000 de lei pentru fiecare beneficiar.

Beneficiarii vor trebui să contribuie financiar cu cel puțin 10% din valoarea eligibilă a proiectului, dar și să susțină în întregime valoarea neeligibilă.

Atenție! TVA-ul nu este o cheltuială eligibilă.

Cheltuielile eligibile și neeligibile în cadrul acestui program

Următoarele categorii de cheltuieli sunt eligibile în cadrul acestui program de finanțare, urmând a fi decontate în procent de până la 90%:

• echipamente IT tehnică de calcul;
• cititoare pentru cod de bare;
• cântare electronice cu/fără printer pentru etichetare;
• aparate de marcat electronice fiscale;
• echipamente tehnologice, maşini, utilaje şi instalaţii de lucru;
• electro şi motostivuitoare;
• active necorporale referitoare la brevete de inventie, mărci de produse si servicii;
• mobilier, aparatură birotică și sisteme de protecţie a valorilor umane şi materiale;
• autoutilitare, cu excepția vehiculelor de teren;
• certificarea unui sistem de management al calităţii, mediului, sănătăţii şi securităţii ocupaţionale și pentru siguranța alimentelor;
• realizarea unei pagini web pentru prezentarea activităţii solicitantului, dacă nu există o pagină web la depunerea proiectului;
• instalaţii și echipamente specifice în scopul obţinerii unei economii de energie;
• instalaţii de încălzire sau climatizare;
• participarea la cursuri de instruire pentru formare;
• comisionul de garantare aferent anului acordării garanţiei calificare profesională;
• consultanţă pentru întocmirea documentaţiei, dar nu mai mult de 2% din valoarea eligibilă a proiectului.

Următoarele tipuri de cheltuieli sunt neeligibile în cadrul proiectului și vor fi suportate de către beneficiar din fonduri proprii, dacă ele sunt prevăzute în cadrul planului de afaceri:

• TVA;
• bunuri second-hand;
• taxe, avize, comisioane;
• ambalajul, transportul, punerea în funcţiune;
• instruirea personalului pentru utilizarea bunurilor achiziţionate.

Depunerea cererii de finanțare

Depunerea cererii de finanțare se va face în format electronic, prin intermediul site-ului Agenției pentru Implementarea Programelor și Proiectelor pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, doar în perioada în care sesiunea de depunere a proiectelor va fi activă.

Sesiunea de primire a proiectelor urmează a fi lansată în data de 14 august 2017, conform anunțului făcut de ministrul de resort. Totuși, data oficială pentru depunerea proiectelor va fi anunțată și pe site-ul AIPPIMM cu cel puțin cinci zile înainte.

Conform procedurii de implementare a acestui program de finanțare, sesiunea va fi deschisă pentru zece zile. În cazul în care vor rămâne fonduri nealocate, sesiunea va putea fi prelungită.

Documentele necesare pentru depunerea proiectului sunt următoarele:

• cererea de finanțare;
• planul de afaceri;
• certificat constatator emis în original sau în variantă online de Oficiul Registrului Comerțului;
• declarații pe proprie răspundere că societatea nu are datorii la stat sau la bugetele locale;
• declarații pe proprie răspundere că societatea respectă condițiile de eligibilitate menționate în procedura de implementare a programului.

Semnarea contractelor de finanțare

Beneficiarii care vor implementa proiectele din fonduri proprii vor semna contractele de finanțare până la data de 29 noiembrie 2017.

Beneficiarii care vor implementa proiectele din credit bancar vor avea la dispoziție un termen suplimentar pentru semnarea contractului de credit, astfel că vor semna contractele de finanțare până cel târziu la data de 16 decembrie 2016.

Pentru semnarea contractelor de finanțare, beneficiarii vor depune următoarele documente în original:

• extras de cont obținut de cel mult trei zile sau scrisoare de confort angajantă din partea băncii;
• certificate fiscale pentru lipsa datoriilor la bugetul de stat sau bugetele locale

Reguli pentru desfășurarea achizițiilor în cadrul proiectului

După aprobarea proiectului și semnarea contractului de finanțare, beneficiarul va fi obligat să deruleze o procedură de achiziții publice, care va trebui să cuprindă:

• cel puțin trei cereri de ofertă;
• ofertele primite;
• un proces-verbal prin care să fie justificată alegerea ofertei câştigătoare;
• contractul cu furnizorii declarați câștigători.

Acest dosar va fi prezentat după încheierea contractului, la momentul depunerii decontului. Nerespectarea prevederilor menționate mai sus va duce la neeligibilitatea cheltuielilor efectuate și respingerea cererii de decont.

Beneficiarul va fi obligat să implementeze planul de afaceri și să facă toate cheltuielile eligibile și neeligibile până cel târziu la data de 31 martie 2018.

De asemenea, tot până la această dată va trebui să fie depusă documentația de decont.

Finanțatorul are dreptul de a efectua vizite neanunțate la locul de implementare al proiectului, pentru a verifica îndeplinirea obligațiilor asumate de către beneficiar.

După finalizarea proiectului și încasarea ajutorului financiar nerambursabil, beneficiarii vor trebui să se asigure că:

• se vor păstra locurile de muncă nou-create, dar și cele existente la data depunerii cererii de finanțare, pentru o periodă de trei ani
• bunurile achiziționate nu vor fi înstrăinate;
• bunurile achiziționate vor fi menținute în stare de funcționare;
• bunurile achiziționate vor fi păstrate în proprietatea societăţii pe întreaga perioadă de monitorizare a programului, respectiv trei ani, începând cu anul următor primirii alocaţiei financiare nerambursabile;
• bunurile achiziționate vor fi asigurate în favoarea finanțatorului pentru o durată de patru ani (anul de implementare și trei ani de monitorizare).

Important! Acest program de finanțare nu a debutat momentan. După ce a fost aprobat prin ordin de ministru și apoi publicat în Monitorul Oficial, termenul estimat pentru lansarea sesiunii de primire a proiectelor este 14 august 2017.

Fişiere ataşate:

Activitati eligibile grupate in functie de codul CAEN - programul Comert si Servicii 2017 (0,31 MB)

Schema de minimis Comert si Servicii 2017 - proiect (0,24 MB)

Sursa: AvocatNet.ro

^Sus

11. ROMÂNIA DE SUB FRUNZĂ. MASTERPLANUL CU CARE GUVERNUL VREA SĂ UMPLE ŢARA DE TURIŞTI. MINISTRU: „DOM`NE, NE ASUMĂM ŞI NOI CEVA, MIŞCĂM ŞI NOI CEVA?!”

Cum cu frunza România nu a prea dat lovitura în turism, Guvernul a pus pe hârtie un mega-plan de investiţii din bani publici. Zeci de parcuri de aventuri, pârtii de schi, centre spa, wellnes şi balneare şi investiţii în porturile de la Dunăre, domeniul schiabil din Făgăraş, sunt printre cele aproape 150 de proiecte de interes naţional şi local, cuprinse Masterplanul de turism, aprobat vineri de guvern, şi prin care autorităţile de la Bucureşti să ridice România în topul destinaţiilor turistice la nivel internaţional.

Când vor fi gata? Exact-exact, nimeni nu face o estimare exactă. Nici măcar ministrul Mircea Dobre care spune, într-o declaraţie pentru Gândul, că puţine dintre ele ar putea începe la anul, având toată documentaţia gata.

Ba chiar unele proiecte ar putea dispărea de pe listă. Şi asta pentru că regulile sunt mai stricte decât în trecut. „În afară de criteriile de eligibilitate am pus acolo nişte termene. 13.12.2018 în care autorităţile locale trebuie să vină cu documentaţia tehnico-economică. Dacă nu vin cu ea, automat proiectul dispare din hotărârea de guvern, şi până la 31.12.2019 se vine cu autorizaţia de construire”, a declarat Dobre pentru Gândul.

Citiţi continuarea pe gandul.info

Sursa: Zf.ro

^Sus

12. ITM ÎȚI VA PUTEA ÎNCHIDE FIRMA DACĂ DESCOPERĂ CĂ AI SALARIAȚI CARE MUNCESC "LA NEGRU"

Codul muncii urmează să fie modificat, prin ordonanță de urgență, iar noile prevederi stabilesc amenzi de 20.000 de lei pentru fiecare persoană depistată fără contract individual de muncă (CIM). Angajatorii vor risca aceeași amendă și dacă vor primi la muncă salariați aflați în perioada de suspendare a CIM, iar inspectorii de muncă vor dispune pentru fiecare dintre aceste situații, ca sancțiune suplimentară, sistarea activității firmei controlate. Conform noilor prevederi incluse în Codul muncii, activitatea va putea fi reluată doar după achitarea amenzii contravenționale și îndreptarea situației care a dus la sancționarea angajatorului.

Guvernul a aprobat vineri, în cadrul ședinței săptămânale, un Proiect de ordonanță de urgență pentru modificarea și completarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, astfel că noile prevederi se vor aplica odată cu publicarea documentului în Monitorul Oficial.

De altfel, modificările din legislația muncii au fost prezentate inițial într-un proiect de lege, dar cum traseul legislativ al acestuia este unul de durată, mai ales în contextul vacanței parlamentare, propunerile pentru modificarea Codului muncii au fost reluate ulterior într-un proiect de ordonanță de urgență (care nu a mai fost pus în dezbatere publică). În plus, în noua formă în care a fost aprobat de Guvern, sunt incluse mai multe schimbări față de varianță inițială supusă dezbaterii publice.

Astfel, amenda pentru munca nedeclarată va fi sancționată cu 20.000 de lei, fără a mai exista un interval cuprins între 10.000 și 20.000 de lei, și va fi aplicată pentru fiecare persoană depistată fără contract individual de muncă, și nu doar în cazurile în care sunt identificate cel puțin cinci persoane într- astfel de situație, așa cum încă stabilește Codul muncii la acest moment.

Totodată, vor exista și alte forme de muncă nedeclarată, pentru care angajatorii vor fi pasibili să încaseze amenzi de 20.000, după cum urmează:

• primirea la muncă a unei persoane fără transmiterea raportului de muncă în registrul general de evidență a salariaților (Revisal) cel târziu în ziua anterioară începerii activității;
• primirea la muncă a salariaților aflați în perioada de suspendare a CIM.

De altfel, atunci când inspectorii de muncă vor constata săvârșirea uneia dintre cele trei fapte de mai sus, aceștia vor dispune, ca sancțiune complementară, sistarea activității locului de muncă organizat, supus controlului.

O astfel de măsură va fi păstrată până în momentul în care angajatorul va demonstra că a achitat amenda contravențională aplicată și a remediat aspectele care au dus la întreruperea activității, fie prin încheierea CIM, fie prin transmiterea raportului de muncă în Revisal sau, după caz, încetarea suspendării contractului individual de muncă și constituirea și plata contribuțiilor sociale și a impozitului pe venit aferente veniturilor salariale care se cuvin lucrătorului pe perioada în care a prestat activitate nedeclarată.

În plus, există și o patra faptă ce va constitui muncă nedeclarată, și anume primirea la muncă a unui salariat în afara programului de lucru stabilit în cadrul contractelor individuale de muncă cu timp parțial. Totuși, în acest caz, angajatorul va primi o amendă de 10.000 de lei, nu de 20.000 de lei, fără a-i fi dispuse și alte sancțiuni complementare.

Amenzile se înjumătățesc dacă sunt plătite în 48 de ore

Pentru fiecare dintre cele patru fapte ce constituie muncă nedeclarată, angajatorii vor putea plăti doar jumătate din minimul amenzilor, însă numai dacă le achită în maximum 48 de ore de la încheierea/comunicarea procesului-verbal de contravenție.

Vorbim, așadar, de amenzile pentru:

• primirea la lucru fără încheierea contractului individual de muncă înainte de începerea activității,
• primirea la lucru fără înregistrarea în Revisal a raportului de muncă înainte de începerea activității,
• primirea la lucru a unui salariat în perioada în care acesta are contractul individual de muncă suspendat și
• primirea la lucru a unui salariat cu normă parțială în afara programului stabilit contractual.

Există și alte modificări importante ce vor apărea în activitatea angajatorilor odată cu modificarea Codului Muncii, cum ar fi scurtarea termenului în care se pot încheia actele adiționale pentru modificările contractuale (de exemplu, când se majorează salariul sau când se schimbă criteriile de evaluare a activității profesionale).

Astfel, actele adiționale vor trebui încheiate înainte să producă efecte, nu în termen de 20 de zile lucrătoare de la data apariției modificărilor, cum prevede legislația acum.

În fine, primirea la muncă a unei persoane aflate ilegal în România, cunoscând că aceasta este victimă a traficului de persoane, va fi infracțiune și se va sancționa cu închisoare de la trei luni la doi ani sau cu amendă.

Sursa: AvocatNet.ro

^Sus

13. AMENZI USTURĂTOARE PENTRU MUNCA NEDECLARATĂ ȘI NOI OBLIGAȚII PENTRU ANGAJATORI ÎN PRIVINȚA CONTRACTELOR DE MUNCĂ

Amenda pentru munca nedeclarată va fi aplicată la limita maximă, de 20.000 lei, pentru fiecare persoană depistată fără contract individual de muncă și nu doar în cazurile în care sunt indentificate mai multe persoane în această situație, conform unei ordonanțe de urgență discutate de Guvern. Primirea la muncă a unei persoane fără contract individual de muncă în formă scrisă, încheiat în ziua anterioară începerii activității, sau primirea acesteia în afara orelor stabilte prin contract part-time vor fi considerate muncă nedeclarată, iar angajatorii vor avea noi obligații privind contractele de muncă. UPDATE Măsura a fost aprobată.

Argumentul Guvernului este că măsurile sunt necesare deoarece, în prima jumătate a anului, inspectoratele teritoriale de muncă au sesizat organele de cercetare penală cu privire la 349 de fapte de primire la muncă a unui număr mai mare de 5 persoane fără încheierea unui contract individual de muncă.

Citește mai departe pe: Profit.ro

^Sus

14. FIRMELE DE ASIGURARE ȘI SERVICE-URILE, CĂTRE ȘOFERII PĂGUBIȚI: FIȚI FOARTE ATENȚI LA DOCUMENTELE DE REPARAȚIE!

Noua normă RCA, despre ale cărei prevederi Profit.ro a scris în premieră, precizează, printre altele, că decizia finală în ceea ce privește soluțiile tehnice pentru reparația mașinilor implicate în accidente va aparține service-urilor. Într-un comunicat transmis astăzi, Uniunea Națională a Societăților de Asigurare și Reasigurare (UNSAR) atenționează șoferii păgubiți să fie atenți, în noul context legislativ, la documentele emise de către unitățile reperatoare și amintește că legea tratează ca faptă penală utilizarea de piese contrafăcute.

Posibilele excese ale unor unități reparatoare, care de la 1 august au “pâinea și cuțitul” în zona daunelor din RCA, reprezintă și principala temere a lui Cristian Muntean, șeful asociației service-urilor independente, ASSAI.

“Acesta este, într-adevăr, cel mai mare risc. Mă tem să nu existe excese la anumite service-uri. Să nu își facă de cap când vor realiza că sunt stăpâni pe soluțiile tehnice”, spune Muntean.

Pe de altă parte, în comunicatul citat, UNSAR subliniază că service-urile au avut și până acum ultimul cuvânt în ceea ce privește soluțiile tehnice aplicate, afirmație cu care reprezentantul service-urilor nu este de acord.

“Soluțiile tehnice finale de remediere a avariilor vor fi stabilite de service-uri, ca și până acum, în acord cu documentația tehnică din manualul de reparație al producătorului auto. Acest aspect este mai bine clarificat de normă de această dată, chiar dacă operațional acesta funcționa și până acum prin procesul de reconstatare funcțional la nivel de piață.”, transmite UNSAR.

Citește mai departe pe: Profit.ro

^Sus

15. EPOCA DE AUR A PROFITURILOR STRATOSFERICE S-A ÎNTORS PENTRU SUPERCOMPANIILE LUMII: FOCURILE DE ARTIFICII ALE DIVIDENDELOR EXTAZIAZĂ BURSELE, DAR EXECUTIVII SUNT PRUDENŢI. AMINTIREA MARII CRIZE ESTE ÎNCĂ VIE

Philippe Brassac, „patronul“ băncii franceze Crédit Agricole: "Este pur şi simplu cel mai bun trimestru din 2011!"

Capitalismul mondial beneficiază astăzi de un „aliniament aproape perfect al astrelor“.

Deşi este un an în care se aud tobele unui război comercial mondial, în care tensiunile dintre SUA, Germania, Rusia şi China amintesc de cele din Războiul Rece, pentru marile companii ale lumii s-a întors epoca de aur a profiturilor colosale. Bursele apreciază acest lucru. Însă executivii sunt prudenţi şi nu se mai lasă pradă nebuniei care a dus la marea criză financiară din urmă cu zece ani.

Dacă Apple ar fi un stat suveran, ar fi al 24-lea cel mai mare creditor al SUA, deţinând titluri de trezorerie americane de 51,5 mld. dolari, mai mult decât Turcia sau Norvegia. Produ­cătorul american de smartphone-uri îşi permite să concureze cu naţiunile pentru astfel de investiţii, deoarece stă pe un munte de cash de 262 mld. dolari.

Fondatorul Facebook Mark Zuckerberg l-a angajat pe strategul de campanie al lui Hillary Clinton, pe Joel Benenson, drept consultant pentru organizaţia sa filantropică. Se zvoneşte că Zuckerberg se pregăteşte să intre în politică. Dacă ar face acest lucru, ar avea experienţa administrării celei mai influente reţele de socializare din lume, care în trimestrul II a înregistrat venituri de 9,32 de miliarde de dolari, cu 45% mai mari ca în trimestrul II al anului trecut, şi un profit de 3,9 miliarde de dolari, cu 71% mai mare.

Spre comparaţie, veniturile com­pa­niei-naţiune Apple au crescut în trimestrul II la 45,4 miliarde de dolari, iar profitul net la 8,7 miliarde de dolari.

În Europa, Philippe Brassac, „patronul“ băncii franceze Crédit Agricole, lasă modestia şi nu-şi ascunde satisfacţia. La şase luni, banca sa a înregistrat un profit net de 2,2 miliarde de dolari, cu 59% peste nivelul din perioada similară a anului anterior. În special al doilea trimestru a fost stelar pentru Crédit Agricole: „Este pur şi simplu cel mai bun trimestru din 2011!“, a exclamat bancherul.

În Europa, în Statele Unite şi în alte părţi ale lumii superprofiturile s-au întors, iar bursele de acţiuni aplaudă, scrie Le Monde. Anul acesta, re­zul­tatele din primul semestru sunt la fel de impresionante ca artificiile serbărilor de vară. Profiturile urcă şi culminează cu o explozie de dividende. De la Apple şi Adidas la Crédit Agricole, BMW şi UniCredit, grupurile mari au raportat rezultate financiare impresionante. În total, cele 1.820 de companii internaţionale foarte mari care şi-au raportat până săptămâna trecută rezultatele pentru al doilea trimestru şi-au văzut profiturile crescând cu 16% faţă de perioada similară a anului trecut, potrivit calculelor Bloomberg. Este o creştere mai puternică decât s-a anticipat. Spre exemplu, în SUA 72% dintre campionii din liga S&P 500 care şi-au prezentat rezultatele au avut profituri peste aşteptările analiştilor.

Investitorii nu i-au aşteptat şi pe întârziaţi pentru a sări din scaune şi aplauda. În SUA, bursele de pe Wall Street doboară record după record. Indicele vedetă, Dow Jones, a atins miercuri pentru prima dată ştacheta de 22.000 de puncte. În aşteptarea vastelor reforme promise de preşedintele Donald Trump, investitorii s-au asigurat că supregrupurile sunt sănătoase.

Tendinţele sunt similare la nivel mondial: în medie, acţiunile cotate pe bursele din diferitele părţi ale lumii au crescut cu 14% începând cu 1 ianuarie, ajungând la niveluri nemaiatinse. Pe burse, supergrei precum americanii Apple, Amazon, Facebook, chinezii Alibaba şi europenii Unilever şi NestlÈ sunt la cote maxime. Acţiunile Boeing au sărit în sus cu 50% în şase luni.

În SUA, Trump îşi freacă mâinile. Acolo, „afacerile n-au câştigat niciodată mai mulţi bani ca acum“, a spus el săptămâna trecută printr-un Tweet matinal. El anticipează accelerarea ritmului de creare a locurilor de muncă.

Capitalismul mondial beneficiază astăzi de un „aliniament aproape perfect al astrelor“, spune şi Vincent Juvyns,strateg la JPMorgan. Banii nu sunt scumpi, mulţumită politicilor încă relaxate ale băncilor centrale. Inflaţia este repartizată în aşa fel încât permite o viaţă uşoară pentru bănci fără pedepsirea clienţilor acestora. Preţurile materiilor prime au început să-şi ia zborul, dar n-au ajuns atât de sus încât să frâneze creşterea economiei mondiale. Cerere există, iar perspectivele sunt bune. Economia lumii va creşte cu 3,5% anul acesta, un ritm dinamic, un pic mai accelerat decât cel de anul trecut, potrivit celor mai recente estimări ale FMI. Mai important, principalele regiuni economice sunt toate în creştere. Crize mai sunt pe ici, pe colo, în Rusia, în Japonia etc.

Companiile înregistrează rezultate bune în mai toate sectoarele şi în mai toate ţările. Cifra de afaceri a urcat în medie cu 7%, potrivit Bloomberg, fără creşterea costurilor. Îmbunătăţirea este notabilă în sectorul materiilor prime, unde companiile simt efectele regeneratoare ale creşterii preţurilor începute anul trecut. Spre exemplu, scumpirea minereului de fier a permis grupului minier anglo-australian Rio Tinto să-şi dubleze profitul semestrial. După ani cu oscilaţii ameţioare ale cotaţiilor şi de reduceri drastice de cheltuieli, producătorii de petrol au reuşit să se adapteze la ţiţeiul ieftin. Ieşit în sfârşit pe profit, BP estimează că poate rămâne profitabil la un preţ de doar 47 de dolari pe baril. Brentul se tranzacţiona vineri cu peste 51 de dolari pe baril.

Perspectivele sunt bune, dar executivii sunt prudenţi. În SUA, JPMorgan pariază pe o creştere a profiturilor companiilor americane de 10% anul acesta, la fel şi în 2018. Însă planurile de investiţii nu sunt delirante. Sunt puţine achiziţii la preţuri stratosferice. În primăvară, grupul american Johnson & Johnson a acceptat să plătească 30 de miliarde de dolari pe compania Actelion. La ritmul în care laboratoarele elveţiene fac profit, noul proprietar va avea nevoie de mai mult de 40 de ani pentru a putea gusta din roadele investiţiei. Exemplul nu este urmat şi de alţii, iar proiecte îndrăzneţe precum achiziţia Colgate de către Unilever, evocată de unii bancheri, nu se concretizează.

„În pofida focurilor de artificii, în pofida burselor aflate la cote maxime, executivii nu s-au lăsat cuprinşi de nebunie şi nu exagerează“, asigură Vincent Juvyns, strateg la JP Morgan. „Cu siguranţă nu vor să repete erorile şi frenezia care au dus la teribila criză financiară de acum zece ani.“

Sursa: Zf.ro

^Sus

16. ESTUL EUROPEI STRĂLUCEŞTE

Lovite mai dur decât altele de criza din 2008 şi frânate de disputele comerciale cu vecinii ruşi, cele trei economii baltice aveau puţine şanse să ajungă cei mai mari performeri ai Europei. Dar tocmai acest lucru au devenit, potrivit analizelor Băncii Centrale Europene. PIB-ul per capita din Estonia, Letonia şi Lituania a evoluat cu mult peste aşteptări începând cu 1999, scrie Bloomberg. Ingredientele succesului sunt datoriile mici, îmbunătăţirea rapidă a instituţiilor şi pieţele libere. „Statele baltice sunt printre puţinele ţări din zona euro, alături de Slovacia, în care PIB-ul per capita raportat la standardul puterii de cumpărare a demonstrat convergenţă substanţială cu media UE“, se arată într-un raport al BCE. PIB-ul per capita în regiunea baltică era în 2015 de două treimi din cel al celor 15 naţiuni care alcătuiau UE înainte de valul de expansiune din 2004. Salariile mai mici au stat la baza unui exod al forţei de muncă spre joburi mai bine plătite în străinătate. Analizele BCE sunt pozitive, dar localnicii nu sunt entuziasmaţi. Cel mai recent eurobarometru al CE arată că doar un sfert din letoni şi lituanieni îşi consideră economiile „mai degrabă în stare bună“ sau „foarte bună“. Spre comparaţie, ponderea este de peste 50% în Cehia şi Polonia. Poate că n-au citit analizele BCE.

Sursa: Zf.ro

^Sus

17. FRANCUL: O PICĂTURĂ SCURSĂ DIN GHEŢARII ELVEŢIENI SE TRANSFORMĂ ÎNTR-UN TORENT DE BANI

Oxford Economics estimează că euro va ajunge la 1,17 franci în ultimul trimestru al acestui an.

În ultimele două săptămâni, euro s-a apreciat cu peste 4% faţă de franc.

După eforturile costisitoare ale Băncii Naţionale a Elveţiei de a-şi proteja moneda, francul elveţian dă în sfârşit înapoi. Localnicii au rămas cu un arsenal valutar de sute de miliarde pe care încearcă să-l folosească în străinătate. Banca deţine acţiuni americane de 80 mld. dolari. Instituţia este recunoscută pentru şocurile trimise pe pieţe, scrie Financial Times.

Criza euro s-a încheiat, iar econo­mia mondială merge uşor. Preşedintele Băncii Naţionale a Elveţiei, Thomas Jordan, are motive să fie vesel, acum că francul în sfârşit se depreciază, şi într-un ritm surprinzător de rapid. Depre­cierea vine la doi ani şi jumătate după ce banca a uimit pieţele, alte bănci centrale şi i-a îngrozit pe cei cu credite în franci permiţând francului să sară mai sus. Până atunci, banca centrală ţinea cu dinţii şi cu toate instrumentele pe care le avea la îndemână de un prag pus pe cursul de schimb valutar. De atunci, oficialii băncii Elveţiei au tot plâns francul pu­ter­nic. Pentru a-şi pro­teja moneda, ban­ca centrală a inter­venit pe pieţe, acu­mu­lând ca rezultat rezerve valutare de 694 mld. franci elveţieni (717 mld. dolari), aproape de aceeaşi mărime cu economia ţării. Curentul s-a schimbat în favoarea băncii, chiar dacă investitorii tot nu joacă după regulile sale. O ajută mai ales spectaculoasa revenire a euro. Politica şi dispoziţia generală de pe pieţe trag şi ele în direcţia care trebuie. Strălucirea francului elveţian pentru investitorii străini în căutare de refugiu dispare, iar local­nicii vor cu tot mai multă hotărâre să-şi folo­sească fondurile în străi­­nătate.

Francul elveţian s-a depreciat în raport cu toate mo­nedele im­por­tante luna tre­cută. În ulti­me­le două săp­tămâni, eu­ro s-a apreciat cu peste 4% faţă de franc. Analiştii îşi rup previziunile prudente. Oxford Economics esti­mea­ză că euro va ajunge la 1,17 franci în ultimul trimestru al acestui an. Vineri, euro se tranzacţiona cu aproape 1,15 franci pe unitate. Thomas Jordan nu afişează încă bannerul „misiune îndeplinită“, însă unii investitori cred că principalele ameninţări pentru pieţele inter­naţio­nale se îndepărtează.

„Euforia se acumulează de-a lungul anilor, nu lu­nilor“, spune David Stubbs, analist la JPMorgan Asset Mana­gement. Tabăra ce­lor care vor să vândă a­bundă de idei. Spre exem­plu, francul ar putea fi vân­dut în fa­voa­rea unor active cu ran­da­mente mai ri­dicate, cum ar fi do­larul aus­tra­lian. Anul 2007 se repetă.

Marea întrebare este ce va face banca centrală cu muniţia valutară strânsă în timpul războiului cu investitorii şi speculatorii. Este prea devreme ca banca să înceapă să-şi reducă rezervele însă, aşa cum o arată Neil MacKinnon de la VTB Capital, în afară de obligaţiuni suverane din zona euro, banca centrală deţine acţiuni americane de 80 de miliarde de dolari, în special titluri ale companiilor de tehnologie. Banca Naţională a Elveţiei este recunoscută pentru şocurile trimise pe pieţe.

Sursa: Zf.ro

^Sus

18. DE LA POMPĂ LA PRIZĂ – AGENDA UNEI REVOLUȚII: SUPREMAȚIA MOTOARELOR ELECTRICE DEPINDE DE REGLEMENTĂRI ȘI DE PROGRESELE TEHNICE

Trecerea transporturilor de la motoarele pe combustie internă la motoarele electrice depinde de eficacitatea stimulentelor administrative, la concurenţă cu cele restrictive. Şi nu numai.

Revoluția transporturilor nu se va realiza, însă, fără progresele tehnologice ale bateriilor şi ale sistemelor de alimentare şi nu independent de capacitatea companiilor petroliere de a-și reorienta afacerile, potrivit studiilor actuale.

Pe de o parte, mai multe guverne şi mari oraşe ale lumii au avansat deja termene de la care vor interzice vânzările de vehicule cu motorizarea bazată pe combustia internă a produsele petroliere.

Pe de altă parte, companiile petroliere și producătorii auto au nevoie de răgaz pentru a-și finanța cercetările. Nu a suprins pe nimeni opinia comisarului european pentru industrie Elzbieta Bienkowska, potrivit căreia ca nu ar fi în interesul nimănui o prăbușire rapidă a pieței mașinilor diesel”.

Agenda

Franța și Marea Britanie au anunțat că vor interzice vânzarea de automobile pe motorină până în anul 2040. India și-a propus cel mai ambițios termen: în 2030 să nu se mai vândă decât maşini electrice.

Un raport ING Bank avansează ideea că din 2035 în Europa nu se vor mai vinde decât mașini pentru pasageri electrice în toată Europa.

Cercetarea ING Bank afirmă că că vehiculele cu motoare electrice vor deveni competitive în 2024 cu cele bazate pe combustie internă, în termeni de cost total al proprietății, indicator care include și întreținerea și alimentarea pe lângă prețul mașinii.

Un studiu Bloomberg este mai conservator pentru piața globală și prevede că, până în 2040, 54% din vânzările de mașini noi ușoare vor fi vehicule electrice, chiar dacă prețurile vehiculelor electrice vor deveni competitive cu cele pe combustie în 2025.

În următorii ani, Tesla, Chevy și Nissan ar putea scoate pe piață mașini cu autonomie mare la circa 30.000 de dolari, spune Bloomberg.

Deutsche Post a început deja să-şi construiască propriile vanuri electrice şi plănuieşte să le vândă şi altora, potrivit BBC.

Ofensiva electrică

Cercetările citate își bazează aprecierile optimiste privind ofensiva motorizării electrice peargumentele:

• Reglementări mai aspre pentru maşinile pe combustie internă și stimulente pentru achiziţii de masini electrice
• Creșterea cererii pe baza:
  • scăderii costurilor totale ale deținerii de vehicule electrice (EV) până la paritate cu cele privind motoarele cu combustie internă (ICE)
  • creșterii rețelelor de alimentare
  • ieftinirii și creșterii performanțelor acumulatorilor

Acestea argumente decurg din principalele obiecții ale consumatorilor, care nu cumpără vehicule electrice :

• 40% din cauza prețului mare,
• 28% din cauza autonomiei reduse și
• 20% din cauza dificultăților de încărcare a acumulatorilor, potrivit unui sondaj citat de studiul ING Bank.

Modelele de prognoză folosite de ING Bank spun că costul total al deţinerii de maşini electrice (preţ de achiziţii, plus costurile de întreţinere şi alimentare) îl va egala în 2024 pe cel al motoarelor cu combustie, pe baza creşterii cererii, stimulată de sporul capacităţii acumulatorului pe unitate de greutate şi de ieftinirea acestuia.

Modelele de prognoză folosite de Bloomberg New Energy Finance spun că țările care au avansat în adoptarea mașinilor electrice (SUA, China și o parte din Europa) vor depăși obstacolul rețelelor de alimentare la mijlocul anilor 2030.

Circa 75% dintre cumpărători ar perfera mașinile electrice dacă autonomia ar creşte la 800 de kilometri, faţă de cel mult 300 de kilometri în prezent, potrivit ING.

Studiile fac rareori diferența între transportul de marfă și cel de pasageri, între marile camioane și minivanuri și autoturisme.

De ce (nu) se tem coloșii petrolieri

Circa 34% dintre mașininile ușoare de pe drumurile lumii vor fi electrice până în 2040, ceea ce va disloca un consum echivalent cu opt milioane de barili de combustibil pe zi, potrivit Bloomberg.

Pe de altă parte, circa 60% din petrolul lumii este folosit în prezent pentru obținerea combustibililor de transport și aceasta este proporția vulnerabilității coloșilor petrolieri față de motorizarea electrică.

Faptul este confirmat indirect de cele două piste strategice de dezvoltare a coloșilor petrolieri: prioritatea gazelor naturale și investiția în noi tehnologii energetice altfel spus – regenerabilele.

Shell, de pildă, pariază din greu pe gaze, dar și alocă anual un miliard de dolari în cercetarea de noi tehnologii, potrivit Bloomberg.

Astfel că, nu este întâmplător averstismentul comisarului european pentru industrie, că o prăbușire a pieței mașinilor diesel îi va lipsi pe constructorii auto de resursele pentru a investi în vehicule cu emisii poluante zero.

Chiar gazda producătorului auto BMW, Munchen, s-a alăturat oraşelor care iau în calcul interzicerea maşinilor diesel, astfel încât un analist citat de Reuters s-a grăbit să constate „o mare victorie” a lobby-ului auto.

Ştirea este însă relevantă într-o măsură similară şi pentru nevoia de resurse de cercetare a coloşilor petrolieri.

Analiştii domeniului spun că agenda trecerii de la motorizarea pe combustie internă la cea electrică depinde de cât de repede preţurile şi accesibilitatea celei din urmă vor deveni competitive cu cea dintâi.

Atingerea echilibrului dintre cererile pentru cele două tipuri de motorizare depinde de concurența a doi factori:

• amploarea deciziilor autorităţilor privind stimulentele pentru varianta electrică de motorizare şi, respectiv a celor privind restricţiile pentru motorizările petroliere
• răgazul pe care companiile petroliere îl vor obţine pentru a face tranziţia către noi linii de afaceri energetice, în special producţia de energie regenerabilă.

Coloşii petrolieri vor căuta, pe de o parte să tempereze avântul politic, ca să câştige timp pentru redirecţionarea afacerilor lor. Pariul lor este orientarea spre gazele naturale și pe producția de electricitate cu acestea, dar şi din resurse regenerabile.

Și în România, OMV Petrom a devenit un furnizor important de energie electrică prin centrala de la Brazi. Dar şi-a vândut parcul de eoliene, pentru că are alte priorităţi. OMV Petrom şi OMV sunt, totuşi, abia jucători de talie mică spre mijlocie pe piaţa globală şi au resurse pe măsură

Agenția Internațională pentru Energie (IEA) vede o creștere cu 50% a cererii de gaze până în același an crucial 2040. Exxon Mobil vede o creștere de 44%, iar British Petroleum își întemeiază scenariul de bază pe o creștere de 38% până în 2035, potrivit Bloomberg.

Apoi, anii de glorie ai gazelor naturale s-ar putea estompa în fața ieftinirii energiei regenerabile din vânt și soare.
Totodată, nu sunt excluse alternativele obţinerii de combustibili din gaz metan şi din cărbune, dar viteza cu care aceste alternative ajung să devină competitive comercial, concurează, din nou, cu viteza progresului vehiculelor electrice. Deşi par că sunt mai puţin cercetate în prezent, încercările germane de producere a benzinei din gaz metan sunt vechi din timpul războiului mondial.

Sursa: CursdeGuvernare.ro

^Sus