Buletin informativ 10 06 2020

10 iunie 2020

DIN SUMAR:

COMISIA EUROPEANA VINE CU UN VERDICT DUR PENTRU TARA: ROMANIA NU INDEPLINESTE NICIUNUL DINTRE CELE PATRU CRITERII ECONOMICE PENTRU ADOPTAREA EURO
CUM VĂD SPECIALIŞTII DE PE PIAŢA MUNCII MĂSURILE DE SPRIJIN ANUNŢATE DE AUTORITĂŢI: DECONTAREA A 41,5% DIN SALARIUL ANGAJAŢILOR CARE SE ÎNTORC DIN ŞOMAJ TEHNIC NU ESTE SUFICIENTĂ, SUNT INDUSTRII CARE AU NEVOIE DE MAI MULT AJUTOR CA SĂ ÎŞI REVINĂ. ESTE NECESARĂ O LEGISLAŢIE A MUNCII ADAPTATĂ TIMPURILOR NOASTRE
AMCHAM: MENŢINEREA ROMÂNIEI ÎN CATEGORIA ŢĂRILOR RECOMANDATE PENTRU INVESTIŢII TREBUIE SĂ FIE O PRIORITATE.” DECIZIA S&P ESTE PUTERNIC CONDIŢIONATĂ DE EVITAREA ORICĂROR MĂSURI CARE AR ADÂNCI DEZECHILIBRUL BUGETAR”
CONSILIUL CONCURENTEI: LIBERALIZAREA PIETEI GAZELOR TREBUIE SA CONDUCA LA PRETURI MAI MICI. BOGDAN CHIRITOIU, PRESEDINTE: CONSUMATORII POT SCHIMBA IN MOD LIBER FURNIZORUL, FARA INGERINTE DIN PARTEA FURNIZORULUI ACTUAL AL OPERATORULUI SISTEMULUI DE DISTRIBUTIE
„CE A FOST MAI GREU A TRECUT PENTRU BURSE“, SPUNE UN ANALIST AL TRADEVILLE. DAR DE UNDE AR MAI PUTEA APAREA RISCURI?
DECIZIE DECLARAȚIA PRIVIND BENEFICIARII REALI - ELIMINATĂ ÎN CAZUL ANUMITOR FIRME
DOCUMENT ANAF A ÎNCEPUT REORGANIZAREA. SUNT MODIFICĂRI LA PESTE 70 DE SERVICII, BIROURI ȘI COMPARTIMENTE, APAR NOI FUNCȚII DE ȘEFI
PANDEMIA DE COVID-19 A TRIMIS EXAMENELE FACULTĂŢILOR ÎN MEDIUL ONLINE. NICOLAE ISTUDOR, RECTORUL ASE: NU A FOST UN EFORT FINANCIAR SUPLIMENTAR, ÎNSĂ EFORTUL PROFESORILOR A FOST MULT MAI MARE
DEŞI SUNTEM ÎN PLINĂ CRIZĂ IAR MULTE COMPANII AU DECIS SĂ FACĂ PAŞI ÎNAPOI, RETAILERUL GERMAN KAUFLAND DUBLEAZĂ INVESTIŢIILE ÎN ROMÂNIA: 300 MIL. EURO SUNT INJECTAŢI ÎN BUSINESS NUMAI ÎN ACEST AN PENTRU A-ŞI SECURIZA POZIŢIA ÎN RETAIL
BCR: UNA DIN DOUA PERSOANE A DONAT BANI IN TIMPUL PANDEMIEI; SUMA MEDIE A FOST DE 258 LEI
AFACERI DE LA ZERO. IONUT NISTOROIU A INVESTIT 60.000 DE EURO INTR-O FABRICA DE CORNETE DE INGHETATA GLAZURATE IN ODOBESTI, VRANCEA
ALEXANDRU RAFILA CALMEAZĂ SPIRITELE: NU SUNT CIFRE NEAŞTEPTATE PRIVIND BILANŢUL
INS: NUMARUL LOCUINTELOR DATE IN FOLOSINTA IN PRIMUL TRIMESTRUL A CRESCUT, CU PESTE 2.200 FATA DE T1/2019
PATRONATELE DIN TURISM AU AJUNS LA LIMITA RĂBDĂRII ŞI SUNT GATA SĂ DEA ÎN JUDECATĂ GUVERNUL PENTRU SUBMINAREA ECONOMIEI NAŢIONALE
SECTORUL IT ȘI AVANSUL IN CONSTRUCȚII AU COMPENSAT CADEREA INDUSTRIEI IN T1: CREȘTEREA PIB – RECONFIRMATA
POVESTEA CELOR TREI FONDATORI AI FAN COURIER, CEA MAI MARE COMPANIE DE CURIERAT DIN ROMANIA: „AS LUA-O ORICAND DE LA CAPAT IN ROMANIA. ESTE TARA IN CARE NU TE PLICTISESTI NICIODATA“
GEORGIOS STAFYLAKIS, DIRECTORUL BIROULUI LOCAL AL ORGANIZAŢIEI NAŢIONALE A TURISMULUI DIN GRECIA. APROAPE 1,4 MILIOANE DE TURIŞTI ROMÂNI MERG ANUAL ÎN GRECIA. ANUL ACESTA NU STIM CE VA FI. REZERVARILE PRIN AGENTII SUNT LA 40% FATA DE 2019
PRIMAVARA CU DEFICIT DE LICHIDITATE, IN CONTEXTUL CRIZEI CORONAVIRUS. SOLDUL SUMELOR IMPRUMUTATE DE BANCHERI IN LUNA MAI PRIN OPERATIUNI REPO A DEPASIT 8,9 MLD. LEI DUPA CE IN APRILIE ERA DE 13,6 MLD. LEI. CREDITELE DE URGENTA DE LA BNR AU SCAZUT LA 86 MIL. LEI
MAI MULTI BANI PENTRU INFRASTRUCTURA RUTIERA: IN 2019, COMPANIA NATIONALA DE ADMINISTRARE A INFRASTRUCTURII RUTIERE A CHELTUIT CEA MAI MARE SUMA DIN ULTIMII CINCI ANI, ADICA 5 MLD. LEI. „DACA VREM BANI EUROPENI TREBUIE SA NE STABILIM O SERIE DE PRIORITATI PENTRU INFRASTRUCTURA“
INVESTIŢI ÎN ROMÂNIA!, PROIECT ZF&CEC BANK. TEODOR BLIDARUS, FINTECHOS: COMPANIA VA AJUNGE LA O VALOARE DE 100 MILIOANE DE EURO PANA LA FINALUL ANULUI, CONTINUAM INVESTITIILE IN DIGITALIZARE
ZF LIVE. ANA BOATA, DIRECTOR CERCETARE MACROECONOMICĂ, EULER HERMES PARIS: TREBUIE STIMULATE INVESTIŢIILE ŞI CONSUMUL, PROBLEMA DE LICHIDITATE AM REZOLVAT-O PE TIMPUL CRIZEI, DAR MAI RĂMÂNE SOLVABILITATEA DE REZOLVAT
ZF IT GENERATION. BENIAMIN MINCU, FONDATOR & CEO ELROND NETWORK, START-UP-UL DIN SIBIU CARE PROMITE O REVOLUŢIE GLOBALĂ ÎN TEHNOLOGIA BLOCKCHAIN: ADUCEM O ÎMBUNĂTĂŢIRE DE 1.000 DE ORI ÎN CAPACITATE DE PROCESARE, VITEZĂ DE PROCESARE ŞI COST
FONDUL DE RELANSARE A UE: MIC GHID DE INȚELEGERE ȘI UTILIZARE. JALOANELE PRINTRE CARE TREBUIE SA AVANSEZE ROMANIA
ALIANTELE EUROPENE SI NORD-ATLANTICE SUNT ZGUDUITE DE MULTE LUCRURI, IAR UNUL DINTRE ACESTEA SUNT GAZELE NATURALE, IN SPECIAL CELE VANDUTE DE RUSIA
SE APROPIE APOCALIPSA DOLARULUI
INVESTIŢII ÎN PLINĂ PANDEMIE: INDITEX – COMPANIA CARE DEŢINE BRANDURILE ZARA, MASSIMO DUTTI ŞI BERSHKA – PLĂNUIEŞTE SĂ INVESTEASCĂ 3 MILIARDE DE DOLARI PENTRU A STIMULA VÂNZĂRILE DIN MEDIUL ONLINE
PWC: PANDEMIA COVID-19 A REDUS CU 3,9 TRILIOANE DOLARI VALOAREA DE PIATA A CELOR MAI MARI 100 DE COMPANII LISTATE DIN LUME. SAUDI ARAMCO A INTRAT DIRECT PE PRIMUL LOC, URMAT DE MICROSOFT SI APPLE
CHANEL, REVLON ȘI L’OREAL ELIMINĂ TALCUL DIN UNELE PRODUSE, DIN CAUZA CONTROVERSELOR LEGATE DE RISCUL DE CANCER

1. COMISIA EUROPEANA VINE CU UN VERDICT DUR PENTRU TARA: ROMANIA NU INDEPLINESTE NICIUNUL DINTRE CELE PATRU CRITERII ECONOMICE PENTRU ADOPTAREA EURO

România nu îndeplineşte în prezent niciunul dintre cele patru criterii economice necesare pentru adoptarea monedei euro, şi anume criteriile legate de stabilitatea preţurilor, de soliditatea finanţelor publice, de cursul de schimb şi de rata dobânzilor pe termen lung, arată Comisia Europeană.

Legislaţia din România nu este compatibilă în întregime cu tratatul, mai arată Raportul de convergenţă publicat de Comisie, care analizează progresele înregistrate de statele membre din afara zonei euro în direcţia adoptării monedei euro - Bulgaria, Cehia, Croaţia, Ungaria, Polonia, România şi Suedia.

Potrivit concluziilor raportului, Croaţia şi Suedia îndeplinesc criteriul referitor la stabilitatea preţurilor. Bulgaria, Cehia, Croaţia, Ungaria, Polonia şi Suedia îndeplinesc criteriul referitor la finanţele publice. Bulgaria, Cehia, Croaţia, Ungaria, Polonia şi Suedia îndeplinesc criteriul ratelor dobânzilor pe termen lung.

Niciunul dintre statele membre menţionate nu îndeplineşte criteriul privind cursul de schimb, deoarece niciunul nu este membru al mecanismului cursului de schimb (MCS II): este nevoie de cel puţin doi ani de participare la mecanism, fără tensiuni grave, înainte de a adera la zona euro, spune comisia.

Croaţia şi Suedia îndeplinesc toate criteriile de convergenţă economică, în schimb nu îndeplinesc criteriul privind cursul de schimb din motivul enunţat anterior.

Pe lângă evaluarea condiţiilor formale pentru aderarea la zona euro, raportul constată că legislaţia naţională din fiecare dintre statele membre enumerate, cu excepţia Croaţiei, nu este pe deplin compatibilă cu normele uniunii economice şi monetare.

Totodată, Comisia a analizat şi factorii suplimentari menţionaţi în tratat, care ar trebui luaţi în considerare la evaluarea caracterului durabil al convergenţei. În urma acestei analize a reieşit că statele membre din afara zonei euro sunt în genere bine integrate economic şi financiar în UE. Cu toate acestea, unele dintre ele se confruntă în continuare cu vulnerabilităţi macroeconomice şi/sau se lovesc de probleme legate de mediul lor de afaceri şi de cadrul instituţional.

Impactul pandemiei provocate de coronavirus asupra rezultatelor raportului a fost limitat, întrucât majoritatea datelor istorice utilizate în raport se referă la perioada de dinainte de izbucnirea crizei, astfel cum se prevede în metodologia strict definită în tratat. Comisia a furnizat tuturor statelor membre o evaluare iniţială a implicaţiilor pandemiei în previziunile sale economice din primăvara anului 2020 şi propunerea sa ulterioară de recomandări specifice pentru fiecare ţară, ambele contribuind la elementele din acest raport care au permis conturarea unei perspective de viitor.

În decembrie 2018, la o reuniune a Comisiei Naţionale de fundamentare a Planului naţional de adoptare a monedei euro, perioada 2024 - 2026 a fost aprobată ca obiectiv pentru adoptarea monedei euro de către România. A fost întocmit şi un Raport de fundamentare al Planului naţional de adoptare a monedei euro şi Planul naţional de adoptare a monedei euro, rezultatul consultărilor cu reprezentanţi ai partidelor politice parlamentare, guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, conducerea Academiei Române, consilieri din cadrul Administraţiei Prezidenţiale, precum şi reprezentanţi ai sindicatelor, patronatelor şi structurilor asociative.

Sursa: Zf.ro

^Sus

2. CUM VĂD SPECIALIŞTII DE PE PIAŢA MUNCII MĂSURILE DE SPRIJIN ANUNŢATE DE AUTORITĂŢI: DECONTAREA A 41,5% DIN SALARIUL ANGAJAŢILOR CARE SE ÎNTORC DIN ŞOMAJ TEHNIC NU ESTE SUFICIENTĂ, SUNT INDUSTRII CARE AU NEVOIE DE MAI MULT AJUTOR CA SĂ ÎŞI REVINĂ. ESTE NECESARĂ O LEGISLAŢIE A MUNCII ADAPTATĂ TIMPURILOR NOASTRE

Bogdan Gabor, country manager al Lugera: Este necesară o legislaţie a muncii adaptată timpurilor noastre, munca flexibilă şi digitală, digitalizarea instituţiilor, reducerea de taxe salariale şi stimularea angajării persoanelor cu vârste înaintate, investiţii în educaţie şi sănătate pentru a putea păstra şi readuce românii de peste graniţe

„Pe lângă stimularea economiei şi a consumului, guvernul trebuie să redea încrederea investitorilor şi să creeze programe de a atrage noi investitori. De asemenea, este necesară o legislaţie a muncii adaptată timpurilor noastre.“

Angajatorii vor beneficia de o serie de măsuri de sprijin după 1 iunie, data de la care statul nu va mai acorda sprijinul pentru plata şomajului tehnic pentru companiile din toate industriile. Astfel, după această dată, de plata şomajului tehnic vor beneficia doar companiile din domeniile unde restricţiile impuse de autorităţi vor continua, iar pentru angajaţii care se vor întoarce la lucru din şomaj tehnic, statul va plăti companiilor 41,5% din salariul de bază pentru o perioadă de trei luni.

Bogdan Gabor, country manager al Lugera, companie cu activităţi de recrutare şi închiriere de forţă de muncă în regim temporar, afirmă că iniţiativa statului de a deconta 41,5% din salariu este necesară pentru companii, dar nu este suficientă.

„Salutăm iniţiativa guvernului de a deconta o parte din salariu şi este una necesară pentru multe companii, însă nu suficientă, sunt industrii ce au nevoie de mai mult ajutor şi pentru o perioadă mai lungă ca să îşi revină. Trebuie stimulată economia şi consumul astfel încât companiile să revină la o capacitate de 100%, programe economice să ajute companiile să îşi continue dezvoltările şi investiţiile“, a declarat Bogdan Gabor pentru ZF.

Sursa: Zf.ro

^Sus

3. AMCHAM: MENŢINEREA ROMÂNIEI ÎN CATEGORIA ŢĂRILOR RECOMANDATE PENTRU INVESTIŢII TREBUIE SĂ FIE O PRIORITATE.” DECIZIA S&P ESTE PUTERNIC CONDIŢIONATĂ DE EVITAREA ORICĂROR MĂSURI CARE AR ADÂNCI DEZECHILIBRUL BUGETAR”

Menţinerea ratingului suveran al României la „BBB- cu perspectiva negativă” de către agenţia Standard & Poor’s reflectă realităţile cu care se confruntă economia internă după şocul generat de pandemia COVID-19, fiind fundamental ca deciziile de politică economică din perioada următoare să urmărească rămânerea României în categoria ţărilor recomandate pentru investiţii, sunt de părere companiile membre AmCham.

“Nu trebuie în niciun fel ignorat faptul că această decizie este puternic condiţionată de evitarea oricăror măsuri care ar adânci dezechilibrul bugetar. Într-o perioadă de criză precum cea pe care o traversăm sunt esenţiale orientarea cheltuielilor către măsuri sau domenii care să susţină potenţialul creşterii economice, investitiile şi restructurarea pieţei muncii şi proiectarea lor într-un context mai larg care să ţină cont de evoluţiile economiilor partenere din UE. Astfel, implementarea programului de relansare european Next generation EU la nivel naţional, pregătirea pentru implementarea programelor operaţionale în ciclul financiar 2021-2027 trebuie corelate cu atenţie şi orientate către restructurarea eficientă a economiei naţionale“ a subliniat Ionuţ Simion, preşedintele AmCham Romania.

În opinia organizaţiei, decizia S&P a fost fundamentată de o serie de factori, inclusiv nivelurile reduse ale datoriei publice şi datoriei externe, capacitatea României de a se împrumuta, politica monetară a BNR şi programele anunţaţe de Uniunea Europeană.

Pe de altă parte, experţii agenţiei de rating au atras atenţia cu privire la persistenţa dezechilibrelor macroeconomice în următoarele trimestre şi importanţa implementării de măsuri de consolidare fiscal-bugetară după depăşirea crizei.

În acest context, AmCham atrage atenţia că este important ca riscurile pe care Standard & Poor’s le-a semnalat să fie explicate şi conştientizate în mod public, iar politicile publice şi priorităţile să reflecte în continuare angajamentul ferm de a menţine finanţe publice echilibrate, de a genera investiţii cu efect multiplicator în economie şi de a capitaliza oportunităţile oferite de pachetele de finanţare de care România poate beneficia în calitate de stat membru al UE.

Camera de Comerţ Americană în România (AmCham România) include peste 450 de companii americane, multinaţionale şi româneşti

În viziunea AmCham este fundamental ca deciziile de politică economică din perioada următoare să urmărească menţinerea României în categoria ţărilor recomandate pentru investiţii, ceea ce impune maparea proceselor de reforme structurale printr-o analiză corelată a recomandărilor agenţiilor financiare, a instituţiilor europene (ex. Raportul de Ţară în contextul Semestrului European) precum şi consultarea cu sectorul privat.

Sursa: Zf.ro

^Sus

4. CONSILIUL CONCURENTEI: LIBERALIZAREA PIETEI GAZELOR TREBUIE SA CONDUCA LA PRETURI MAI MICI. BOGDAN CHIRITOIU, PRESEDINTE: CONSUMATORII POT SCHIMBA IN MOD LIBER FURNIZORUL, FARA INGERINTE DIN PARTEA FURNIZORULUI ACTUAL AL OPERATORULUI SISTEMULUI DE DISTRIBUTIE

Liberalizarea pieţei gazelor de la 1 iulie, momentul în care se va trece de la o piaţă în care preţul la gaze naturale pentru consumatorul casnic era stabilit de către stat prin intermediul Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei, la o piaţă liberă în care fiecare client este pe cont propriu şi trebuie să îşi negocieze preţul şi condiţiile astfel încât să fie cât se poate de avantajoase pentru el, atât pe palierul angro cât şi pe cel cu amănuntul, pentru clienţii casnici, trebuie să se manifeste un mediu concurenţial normal, astfel încât preţurile să se formeze liber pe baza cererii şi ofertei, în condiţiile în care există doar doi mari producători interni şi alţi doi furnizori mari asigură aproximativ 90% din consumul clienţilor casnici, transmit reprezentanţii Consiliului Concurenţei.

Ca urmare, operatorii economici mari trebuie să acţioneze responsabil atât în relaţia cu concurenţii lor mai mici, cât şi cu clienţii şi să nu folosească abuziv poziţia dominantă sau să nu realizeze înţelegeri anticoncurenţiale.

În acelaşi timp, este foarte important pentru evoluţia pieţelor concurenţiale ca la sursa internă de gaze naturale să aibă acces furnizorii, atât mai mari, cât şi mai mici, şi consumatorii, care prin cantităţile consumate şi parametrii tehnici de funcţionare, au potenţialul de a realiza achiziţii direct de la această sursă.

”Ne dorim ca procesul de liberalizare să asigure clienţiilor casnici condiţiile pentru a-şi modifica contractele de furnizare a gazelor naturale astfel încât să obţină cel mai bun preţ şi cele mai bune servicii asociate. Consumatorii trebuie să aibă încrederea că pot schimba în mod liber furnizorul, fără ingerinţe din partea furnizorului actual al operatorului sistemului de distribuţie. În acest fel, consumatorii pot genera o presiune concurenţială care se poate transmite pe lanţul producţie-furnizare şi poate determina obţinerea unor condiţii contractuale mai favorabile”, explică Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Concurenţei.

Liberalizarea are loc în contextul în care preţul gazelor naturale pe pieţele externe înregistrează o tendinţă de scădere, ceea ce trebuie să conducă la o reducere a preţurilor pentru consumatori.

”În perioada următoare vom colabora cu autorităţile competente - Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) şi Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului (ANPC), dar şi Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri - pentru a îmbunătăţi accesul consumatorilor la informaţiile relevante astfel încât aceştia să poată lua o decizie fundamentată de contractare a gazelor naturale, dar şi pentru a preîntâmpina eventuale acţiuni de blocare a migraţiei clienţilor; în acelaşi timp vom discuta cu furnizorii de gaze naturale în vederea identificării unor posibile bariere în ceea ce priveşte creşterea gradului de concurenţă în piaţă”, adaugă preşedintele Consiliului Concurenţei.

La nivelul pieţei interne a gazelor naturale mecanismele concurenţiale se manifestă preponderent din anul 2015, atât pe palierul angro cât si pe cel al pieţei cu amănuntul (la nivelul consumatorilor noncasnici). Etapa de la 1 iulie 2020 marchează începutul trecerii unui număr de circa 3,4 milioane de clienţi casnici din piaţa reglementată de furnizare a gazelor naturale în cea concurenţială.

Sursa: Zf.ro

^Sus

5. „CE A FOST MAI GREU A TRECUT PENTRU BURSE“, SPUNE UN ANALIST AL TRADEVILLE. DAR DE UNDE AR MAI PUTEA APAREA RISCURI?

„Ce a fost mai greu, din punctul de vedere al capacităţii pieţei de a judeca în propriul fel riscurile legate de pandemie cred că pare să fi trecut“, spune Mihai Nichişoiu, business strategist la Tradeville, în emisiunea ZF Deschiderea de Astăzi.

Bursele reacţionează pozitiv la redeschiderea economiilor în contextul în care consumul îşi revine, iar acest lucru susţine rezultatele financiare ale companiilor, mai ales ale celor care au avut porţile închise pe timpul stării de urgenţă. De exemplu doar în luna mai indicele principal al Bursei româneşti s-a apreciat cu 9%. Peste ocean, Dow Jones a urcat cu 3%. Dar pe lângă pandemie, de unde ar mai putea apărea riscuri?

„În ceea ce priveşte riscurile pentru a doua jumătate a acestui an sunt cele pe care le aveam pe listă şi la începutul anului“, spune Mihai Nichişoiu în emisiunea zilnică a ZF în care sunt analizate tendinţele bursiere. Emisiunea poate fi urmărită de la 9:30 pe zf.ro şi pe pagina de Facebook a ZF.

Sursa: Zf.ro

^Sus

6. DECIZIE DECLARAȚIA PRIVIND BENEFICIARII REALI - ELIMINATĂ ÎN CAZUL ANUMITOR FIRME

Parlamentul, prin votul final al Camerei Deputaților, a adoptat proiectul legislativ care elimină obligația depunerii declarațiilor privind beneficiarii reali în cazul societăților constituite doar din persoane fizice. Totodată, prin proiect este eliminată depunerea declarației anuale și menținerea doar a obligației de a depune o declarație privind beneficiarii reali oricând intervine o schimbare în societate.

Pentru a intra în vigoare, proiectul mai trebuie promulgat de șeful statului.

Autorii proiectului de lege menționat sunt deputații USR Claudiu Năsui și Cristina Prună, dar inițiativa este semnată și de președintele comisiei de buget din Camera Deputaților, social-democratul Sorin Lazăr.x

Citeşte şi mai mult pe: Profit.ro

^Sus

7. DOCUMENT ANAF A ÎNCEPUT REORGANIZAREA. SUNT MODIFICĂRI LA PESTE 70 DE SERVICII, BIROURI ȘI COMPARTIMENTE, APAR NOI FUNCȚII DE ȘEFI

ANAF a început procesul de reorganizare legiferat de către Guvern în februarie-martie, când a fost decisă desființarea a 2.000 de posturi neocupate, în contextul în care erau vacante de circa două ori mai multe, dar și unele modificări în structura ANAF. Președintele ANAF, Mirela Călugăreanu, a semnat un ordin care stabilește structura pe direcții, servicii, birouri și compartimente. Potrivit anexei, atașată mai jos, sunt operate modificări la peste 70 de servicii, birouri și compartimente, din care multe sunt înființate acum.

Documente atașate

Citeşte mai mult pe: Profit.ro

^Sus

8. PANDEMIA DE COVID-19 A TRIMIS EXAMENELE FACULTĂŢILOR ÎN MEDIUL ONLINE. NICOLAE ISTUDOR, RECTORUL ASE: NU A FOST UN EFORT FINANCIAR SUPLIMENTAR, ÎNSĂ EFORTUL PROFESORILOR A FOST MULT MAI MARE

Nicolae Istudor, rectorul Academiei de Studii Economice din Bucureşti: Eu cred că este mai bine aşa pentru că este vară, aveam cozi mari aici, copiii aveau şi emoţii.

„A trebuit să reformulăm subiectele încât să şi cronometrăm cât timp ar trebui să alocăm studenţilor pentru a răspunde. În plus, a fost o relaţie permanentă cu studentul, inclusiv pe componenta de consultaţii.“

Ministerul Educaţiei a decis ca universităţile să organizeze examenele online anul acesta, din cauza pandemiei de COVID-19, cu condiţia ca examenele să fie înregistrate şi arhivate la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ superior.

Astfel, universităţile au fost nevoite să îşi adapteze modalităţile la contextul actual.

Nicolae Istudor, rectorul Academiei de Studii Economice din Bucureşti, afirmă că organizarea examenelor de final de an universitar în mediul online nu a venit cu probleme deosebite pentru ASE.

„Noi am avut şi o conferinţă studenţească cu o săptămână înainte de începerea sesiunii, unde studenţii au pus întrebări, ne-am lămurit cu toţii ce trebuie să facem şi am reglat lucrurile din timp. Examenele s-au desfăşurat doar pe platformele agreate de Academia de Studii Economice, platforme pe care noi le utilizăm deja de ani buni. Până anul acesta nu am avut examene online, doar în cadrul şcolii doctorale unde primeam referatele doctorale în online. Uneori şi evaluarea pentru studenţii doctoranzi străini se mai făcea pe platformă. Probleme deosebite nu am avut până acum şi să sperăm că nici nu vom avea în continuare“, a spus Nicolae Istudor pentru ZF.

Organizarea examenelor în mediul online nu a venit cu un efort financiar suplimentar pentru ASE, afirmă Istudor.

„Noi aveam platforma deja funcţională, platformă pe care o folosim de ani buni pentru învăţământul la distanţă, pentru postarea cursurilor pe platformă. Deşi pare paradoxal, efortul profesorilor a fost mult mai mare. A trebuit să reformulăm subiectele pentru a le face în aşa natură încât să şi cronometrăm cât timp ar trebui să alocăm copiilor pentru a răspunde. În plus, a fost o relaţie permanentă cu studentul, inclusiv pe componenta de consultaţii. Dacă a avut ceva bun această pandemie, a fost faptul că ne-a unit pe noi, oamenii, mai mult decât până acum.“

Deşi examenele au fost susţinute în mediul online, notele elevilor nu au fost mai mari, spune el.

„Lumea credea că dacă va fi un examen online studenţii se vor inspira, dar nivelul notelor este unul aproape de cel normal. Au fost şi examene scrise şi examene orale. Au fost şi examene combinate cu grile şi cu subiecte de tratat mai pe larg, au fost şi interviuri, nu am schimbat sistemul de susţinere a examenelor. Dacă examenul a fost programat din octombrie 2019 să fie scris şi oral, aşa s-a susţinut“, explică rectorul ASE.

Examenele de admitere la facultăţile din cadrul ASE se vor susţine tot în mediul online. Înscrierile au loc în perioada 13 iulie - 17 iulie. În cadrul admiterii online din toamnă, toate documentele, dosarul care se depunea fizic acum se depune online.

„La depunerea acestor dosare avem cozile acelea de mii de oameni, aveam zile în care înscriam şi 2.500 – 3.000 de oameni. Platforma pe care se depun dosarele funcţionează 24/24, poate să depună copilul şi la 12 noaptea dosarul. Împreună cu dosarul trebuie să depună şi eseul motivaţional, care este eliminatoriu. Acel eseu motivaţional este corectat de comisie şi astfel elevul va fi admis sau respins“, explică Nicolae Istudor.

După ce candidatul a trecut de această etapă, el intră în etapa a doua. În etapa a doua sunt programele de studii cu predarea în limbă străină unde se dă un examen cu test grilă, pe baza unei bibliografii.

„Acolo avem în anexa metodologiei de admitere şi câteva certificate pe care le agreăm noi. Răspunsurile la testul grilă le vom da în aceeaşi zi în care este susţinut. După aceea se intră în etapa de clasificare a candidaţilor. Aici sunt două criterii – 70% înseamnă media de la examenul de bacalaureat şi 30% înseamnă media din timpul anilor de studiu“, adaugă Istudor.

În ceea ce priveşte continuarea organizării examenelor în mediul online şi după ce pandemia va trece, rectorul ASE spune că ar fi mai bine să se organizeze aşa, însă ar păstra etapa de depunere a diplomelor de bacalaureat în original pentru confirmarea locurilor la buget.

„Eu cred că este mai bine aşa pentru că este vară, aveam cozi mari aici, copiii aveau şi emoţii. O singură chestiune aş păstra, dacă vom reveni la normal – etapa de depunere a diplomelor în original să se respecte. Cea mai mare temere a mea este că cu confirmarea locului de la buget pentru că nu va mai fi ca până acum când copiii veneau să depună diploma de bacalaureat în original, ci vor da o declaraţie pe propria răspundere că au ales facultatea pe care a avut-o drept opţiune din cadrul ASE, respectiv că vor aduce diploma în original în luna octombrie.“

Începând cu anul universitar viitor, ASE va avea o facultate nouă, Facultatea de Drept.

„Înfiinţarea Facultăţii de Drept este un proiect mai vechi, cam de opt ani. Noi aveam şcoală doctorală de drept şi eu cred că o şcoală doctorală adevărată nu poate să funcţioneze decât dacă are continuitate, adică să aibă program de studii de licenţă, masterat, doctorat, asta înseamă ciclul Bologna, altfel nu are logică“, spune rectorul ASE.

Facultatea de Drept va avea 150 de locuri, dintre care 47 la buget.

„Ca element de noutate, este un program care se axează mai mult pe componenta economică, pe cea antreprenorială şi de business. În planul de învăţământ avem şi discipline economice, adică avem 12 sau 14 discipline din domeniul economic“, concluzionează Nicolae Istudor

Sursa: Zf.ro

^Sus

9. DEŞI SUNTEM ÎN PLINĂ CRIZĂ IAR MULTE COMPANII AU DECIS SĂ FACĂ PAŞI ÎNAPOI, RETAILERUL GERMAN KAUFLAND DUBLEAZĂ INVESTIŢIILE ÎN ROMÂNIA: 300 MIL. EURO SUNT INJECTAŢI ÎN BUSINESS NUMAI ÎN ACEST AN PENTRU A-ŞI SECURIZA POZIŢIA ÎN RETAIL

Retailerul german Kaufland va investi pe piaţa locală în acest an circa 300 de mil. euro, o parte din bani urmând să meargă către deschiderea de magazine noi. Bugetul de investiţii este dublu faţă de cel din 2019. Totodată, nemţii apasă pedala acceleraţiei când vine vorba de expansiune.

Pentru anul financiar 2020 (ce începe la 1 martie 2020 şi se încheie la 28 februarie 2021) compania are bugetate 13 magazine, dintre care patru au fost deja inaugurate. Prin comparaţie, anul trecut au fost deschise 7 unităţi, iar în 2018 doar 4, deşi de fiecare dată planurile vizau peste 10 hipermarketuri noi.

„Nu am modificat bugetul de investiţii pentru acest an în pofida pandemiei, pariem 300 de milioane de euro pe opraţiunile locale. Anul trecut am investit în România 142 de milioane de euro“, a spus Marco Hoessl, CEO-ul Kaufland România.

Retailerul a obţinut în 2019 afaceri de 11,8 miliarde de lei, cu 8% mai mari decât cele din 2018, arată calculele ZF pe baza datelor publice. Avansul este similar celui al consumului privat. În cazul Kaufland însă a fost şi susţinut de deschiderea a şapte magazine noi. Nemţii au circa 130 de hipermarketuri cu preţuri mici în România.

„Anul trecut am avut peste 500.000 de clienţi pe zi. Între 300 şi 500 de camioane au alimentat magazinele noastre zi de zi“, adaugă Hoessl.

Sursa: Zf.ro

^Sus

10. BCR: UNA DIN DOUA PERSOANE A DONAT BANI IN TIMPUL PANDEMIEI; SUMA MEDIE A FOST DE 258 LEI

Aproape jumătate dintre participanţii la un sondaj derulat de BCR spune că au donat bani în timpul pandemiei pentru cauze caritabile, suma medie fiind de 258 lei, arată datele colectate pe platforma de fundraising Bursa Binelui.

Numărul persoanelor care au donat este considerabil mai mare faţă de perioada anterioară, când doar 12% dintre respondenţi au spus că au donat des şi foarte des.

În medie, un român participant la sondaj a donat de 3 ori în timpul pandemiei, comparativ cu perioada anterioară crizei, când 39% au spus că au donat rar sau chiar niciodată.

Cei mai mulţi (48%) au donat sume mai mici de 100 lei, 18% au donat între 101 şi 200 lei, 20% au donat sume cuprinse între 201 şi 500 lei şi doar 10% dintre respondenţi au donat mai mult de 500 lei din bugetul lor.

Cei mai mulţi (43%) au făcut donaţii prin SMS, 26% au apelat la internet şi la serviciile bancare prin mobil, iar 23% au donat online, direct pe site-ul organizaţiei.

Când vine vorba despre cauzele pentru care au donat bani, aproape jumătate (46%) dintre respondenţi au declarat că au ajutat spitalele şi centrele medicale, iar 36% au donat către alte organizaţii implicate în lupta împotriva coronavirus.

Alţi 33% s-au orientat spre copiii aflaţi în sărăcie, urmaţi de persoanele fără adăpost, pentru care au donat 12% dintre respondenţi şi de educaţie (10%). Pe ultimele locuri se află arta şi cultura şi susţinerea companiilor locale, doar 2% dintre respondenţi donând pentru fiecare în parte. De asemenea, doar 5% au donat pentru susţinerea mediului şi 6% pentru cauze care luptă împotriva cancerului.

Deşi majoritatea românilor a donat pentru spitale şi lupta împotriva COVID-19, cei mai mulţi dintre participanţii la sondaj (63%) sunt de părere că cea mai mare nevoie de ajutor în aceste vremuri o au copiii şi ONG-urile care luptă împotriva sărăciei copiilor.

Motivul pentru care mai mult de jumătate (58%) dintre cei chestionaţi a donat este conştientizarea că şi o sumă mică de bani poate ajuta mult.

Pe de cealaltă parte, românii care nu au donat declară că dacă ar dispune de un venit mai mare, atunci ar fi mai predispuşi să ofere bani organizaţiilor. Acest lucru se observă şi din faptul că 8 din 10 respondenţi sunt de acord cu afirmaţia „Suntem toţi în această situaţie împreună. Cei care îşi pot permite ar trebui să îi ajute pe cei aflaţi la nevoie”.

Studiul a fost realizat online, la finalul lunii mai, pe un eşantion de 1.000 de persoane. Eşantionul studiat reproduce, din punct de vedere al principalelor caracteristici, structura socio-demografică a populaţiei utilizatorilor de Internet din România cu vârsta de peste 18 ani.

Sursa: Zf.ro

^Sus

11. AFACERI DE LA ZERO. IONUT NISTOROIU A INVESTIT 60.000 DE EURO INTR-O FABRICA DE CORNETE DE INGHETATA GLAZURATE IN ODOBESTI, VRANCEA

♦ Înainte de producţie, el a început cu distribuţia de cornete, business care i-a adus o cifră de afaceri de 1,8 mil. lei în 2019.

Ionuţ Nistoroiu a început să importe şi să vândă cornete de îngheţată în 2014, pe când avea 26 de ani. În acelaşi timp, lucra ca ghid turistic, iar treptat a trecut la distribuţia mai multor produse folosite în reţetele de îngheţată.

Anul trecut, a ales să facă pasul de la distribuţie – un business care i-a adus vânzări de 1,8 mil. lei – la producţie, astfel că a deschis o fabrică proprie unde glazurează cornete de îngheţată, în localitatea Odobeşti din judeţul Vrancea.

„Am început ca distribuitor de produse pentru îngheţată, iar apoi am introdus produse noi în portofoliu – ambalaje, ingrediente pentru îngheţată. Când am văzut oportunitatea gelateriilor artizanale, am crezut că e momentul să introduc cornetele artizanale. În 2019, am decis că trebuie să şi produc, aşa că am ales să fac cornete glazurate“, a povestit Ionuţ Nistoroiu, fondatorul Tapp Gelato, la emisiunea online ZF Afaceri de la zero.

A aplicat pentru o finanţare prin programul StartUp Plus şi a obţinut 36.000 de euro, iar după o contribuţie proprie, investiţia toală a ajuns la 60.000 de euro. Printre clienţi sunt gelaterii ca Sweetology, Gelato Mio, Vicecream. În total, Tapp Gelato are circa 500 de clienţi în Moldova, Muntenia şi Dobrogea – gelaterii, cofetării, comercianţi stradali, restaurante şi alţi distribuitori.

„Producţia a început în ianuarie 2020, am reuşit să ne facem un stoc şi aşteptam să vină sezonul, aveam precomenzi, oamenii erau încântaţi de produs. A venit însă pandemia şi am rămas cu produse pe stoc.“

Pentru Tapp Gelato lucrează patru angajaţi şi în distribuţie, şi în producţie. Businessul de distribuţie a adus în 2019 o cifră de afaceri de 1,8 mil. lei, cel mai bun rezultat de până acum, cu o marjă de profit de 17%.

„Asta ne-a dat aripi pentru anul următor, ne pregătisem să investim mult mai mult în producţie, să nu ne oprim doar la glazurare, ci să facem cornetele noastre de la zero, să construim o hală unde să avem şi producţie, şi depozitare. Achiziţionasem terenul la începutul anului. Acum, proiectul stă în picioare numai dacă găsim o finanţare“, mai spune Ionuţ Nistoroiu.

Chiar dacă perioada de pandemie este dificilă pentru businessul lui, antreprenorul spune că acesta nu este totuşi cel mai greu obstacol din experienţa lui de până acum.

„Cea mai grea perioadă a fost în prima iarnă după ce renunţasem la job şi mă dedicasem în totalitate afacerii, în 2017, când aveam deja multe cheltuieli, aveam credite. A fost greu, pentru că vânzarea de îngheţată încă era un business sezonier în mare parte.“

Piaţa s-a schimbat mult în ultimii ani, spune Ionuţ Nistoroiu, pentru că oamenii s-au educat şi au învăţat să consume îngheţată şi iarna, nu doar în sezonul cald.

Când a început businessul Tapp Gelato, el lucra în turism, experienţa sa fiind atât în agenţie, cât şi ca ghid turistic. O perioadă a lucrat de asemenea şi pentru brandul de echipamente sportive Salomon.

„Nu aş putea să revin la statutul de angajat prea curând, pentru că am o satisfacţie când ştiu că cineva care lucrează pentru mine duce un salariu acasă, când ştiu că am creat un brand“, spune Ionuţ Nistoroiu.

El îşi vinde produsele pe o platformă proprie, cornetedeinghetata.ro, un domeniu pe care l-a cumpărat înainte de a crea un brand, astfel că a devenit primul magazin online dedicat acestei nişe.

Printre clienţii Tapp Gelato sunt gelaterii ca Sweetology, Gelato Mio, Vicecream. În total, businessul are circa 500 de clienţi în Moldova, Muntenia şi Dobrogea – gelaterii, cofetării, comercianţi stradali, restaurante şi alţi distribuitori.

ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul Afaceri de la zero, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă.

Sursa: Zf.ro

^Sus

12. ALEXANDRU RAFILA CALMEAZĂ SPIRITELE: NU SUNT CIFRE NEAŞTEPTATE PRIVIND BILANŢUL

Reprezentantul OMS în România, Alexandru Rafila, a afirmat, miercuri, legat de cel mai recent bilanţ al epidemiei de COVID-19 în România, că aceste cifre „nu sunt neaşteptate”, pentru că există o „activitate intensă peste tot”, o „afluenţă a persoanelor în zonele publice”.

„Nu sunt cifre neaşteptate pentru că există o activitate intensă peste tot, dacă vă uitaţi la transporturi, la afluenţa persoanelor în zonele publice. Până la urmă, noi în această perioadă, cu puţine excepţii, am fluctuat între 150-200 de cazuri pe zi, au fost excepţii când la sfârşit de de săpămână s-au lucrat ceva mai puţine teste. Asta este situaţia, trebuie să o luăm ca atare şi să încercăm să continuăm să educăm oamenii să respecte acele 3-4 reguli care pot ţine lucrurile sub control”, a spus Alexandru Rafila, miercuri, la Digi24.

Oficialul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) a adăugat că apar focare în cămine de bătrâni sau în companii.

„Lucrurile astea vor continua probabil pe parcursul verii, ele vor continua să influenţeze la nivel naţional numărul de cazuri zilnice, dar atenţia va trebui concentrată ca aceste focare să nu se extindă în zonele înconjurătoare”, a mai spus sursa citată.

În România, de la debutul epidemiei de COVID-19 au fost diagnosticaţi 20.495 de pacienţi, din care trei sferturi, respectiv peste 15.000 de pacienţi s-au vindecat. Un număr de 1.360 de români au murit, potrivit buletinului de miercuri al Grupului de Comunicare Strategică.

Sursa: Zf.ro

^Sus

13. INS: NUMARUL LOCUINTELOR DATE IN FOLOSINTA IN PRIMUL TRIMESTRUL A CRESCUT, CU PESTE 2.200 FATA DE T1/2019

Numărul locuinţelor date în folosinţă în primul trimestru al acestui an s-a ridicat la 14.919, în creştere cu 2.205 faţă de acelaşi trimestru al anului trecut, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS).

În primul trimestru din acest an au fost date în folosinţă 14919 locuinţe, în creştere cu 2205 locuinţe, faţă de acelaşi trimestru al anului trecut.

Cele mai multe locuinţe au fost construite în mediul urban (65,4 %).

Repartiţia pe fonduri de finanţare a locuinţelor terminate relevă faptul că, în perioada de referinţă, numărul locuinţelor terminate a crescut atât din fondurile private, cât şi din fondurile publice cu 2.168 locuinţe, respectiv cu 37 locuinţe.

Distribuţia în profil regional în trimestrul I 2020, faţă de trimestrul I 2019, evidenţiază o creştere a numărului locuinţelor terminate în următoarele regiuni de dezvoltare: Bucureşti-Ilfov (+1683 locuinţe), Centru(+658), Sud-Est (+392), Vest (+220)şi Nord-Vest (+22). Scăderi s-au înregistrat în următoarele regiuni de dezvoltare:Nord-Est (-475 locuinţe), Sud-Muntenia (-286) şi Sud-Vest Oltenia (-9).

Sursa: Zf.ro

^Sus

14. PATRONATELE DIN TURISM AU AJUNS LA LIMITA RĂBDĂRII ŞI SUNT GATA SĂ DEA ÎN JUDECATĂ GUVERNUL PENTRU SUBMINAREA ECONOMIEI NAŢIONALE

Patronatele din turism anunţă, miercuri, că vor acţiona în instanţă Guvernul pentru subminarea economiei naţionale, dacă restaurantele din hoteluri nu se deschid pe 15 iunie, conform unui comunicat de presă remis MEDIAFAX.

„Patronatele din turism intenţionează să acţioneze Guvernul în instanţă pentru subminarea economiei naţionale, dacă restaurantele din hoteluri nu se deschid pe 15 iunie, data începând cu care peste 500.000 de români şi-au achiziţionat deja servicii de cazare în ţară, cu mese incluse, care nu pot fi prestate în aceste condiţii. Chiar şi o întârziere cu două săptămâni a deschiderii restaurantelor din hoteluri pune România în mare dezavantaj competitiv faţă de alte ţări din zonă, care au ridicat deja aceste restricţii şi, în acelaşi timp, aruncă în faliment mai mult de două treimi dintre hotelurile din ţară”, potrivit Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR).

Conform sursei citate, în ultimele 24 de ore a aparut în mass-media informaţia potrivit căreia restaurantele nu se vor deschide începând cu data de 15 iunie, aşa cum toată lumea se aştepta, ţinând cont de scăderea numărului de persoane infectate cu COVID-19.

„De altfel, în discursul său de ieri (marţi - n.red.) în care a vorbit despre măsurile care vor fi luate după 15 iunie, preşedintele Iohannis a anunţat deschiderea mall-urilor, însă fără restaurantele din interiorul acestora şi fără locurile de joacă, dar nu a spus absolut nimic despre aşteptata redeschidere a restaurantelor din hoteluri. În momentul de faţă clienţii au acces, începând cu 1 iunie, doar pe terasele restaurantelor, cu o serie de limitări”, adaugă sursa menţionată.

În acest context, perspectiva ca restaurantele din hoteluri să nu se deschidă pe data de 15 iunie, în plin sezon estival şi după trei luni de pauză, „a şocat întreaga industrie a turismului din România”.

„Dacă nu se deschid cel puţin restaurantele hotelurilor pe data de 15 iunie, putem să spunem adio turismului românesc, deoarece sunt peste 500.000 de persoane care dej au achiziţionat, începând cu 15 iunie, vacanţe în România ce includ servicii de cazare cu masa, care nu pot fi prestate în aceste condiţii. Multe dintre hotelurile din oraşe, staţiuni sau de la munte, nu beneficiază de terase care să asigure serviciile pentru toţi turiştii cazaţi, motiv pentru care nu îşi vor putea desfăşura activitatea. În condiţiile în care nu au putut funcţiona în ultimele trei luni, iar fiecare zi din sezonul care tocmai a început e esenţială pentru a minimiza pierderile generate de efectele pandemiei de coronavirus, estimăm că, dacă nu se deschid restaurantele pe data de 15 iunie şi se întârzie cel puţin două săptămâni această măsură, mai mult de 70% dintre hotelurile din România vor da faliment", a declarat Mohammad Murad, Preşedintele FPTR.

Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat, marţi, noi măsuri de relaxare care vor intra în vigoare după 15 iunie.

„Se vor putea redeschide mall-urile, dar fără restaurante sau locuri de joacă, va fi posibilă redeschiderea grădiniţelor şi creşelor private”, a spus şeful statului.

Sursa: Zf.ro

^Sus

15. SECTORUL IT ȘI AVANSUL IN CONSTRUCȚII AU COMPENSAT CADEREA INDUSTRIEI IN T1: CREȘTEREA PIB – RECONFIRMATA

Institutul Național de Statistică a confirmat estimarea-semnal de la mijlocul lunii trecute și a anunțat o creștere a Produsului Intern Brut pe primul trimestru din 2020 de 2,4% pe seria brută și 2,7% pe seria ajustată sezonier.

Rezultatul este mai bun decât se aştepta în condițiile pandemiei și plasează România pe primul loc în UE, înaintea Bulgariei ( 2,4% pe seria ajustată), mult peste media Zonei Euro (-3,2%)

Astfel, greu de transpus în practică, vom avea nevoie să accelerăm spre 5,7% ca medie a creşterii economice pe următoarele trei trimestre care au mai rămas până la finalul anului curent pentru a mai putea obţine valoarea de 5,5% estimată de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză.

Nominal, valoarea PIB trimestrial a fost de 216,26 miliarde lei. Ajustat, însă, după sezonalitate ( primul trimestru are, deobicei, o pondere de circa o cincime în rezultatul anual), valoarea ajustată sezonier a fost de 272,45 miliarde lei.

Reamintim că nivelul PIB avut în vedere pentru 2020, de care depind acordarea unor beneficii sociale și limitarea deficitului bugetar valoarea anunțată recent de -6,73% a fost ajustat la 1.082,1 miliarde lei. Adică aproape 60 de miliarde de lei mai puțin față de prognoza anteCovid ( 1.141,4 miliarde lei valoarea cu care s-a stabilit bugetul pe anul în curs).

Revenirea spectaculoasă din construcții și diminuarea importanței sectorului financiar

Din perspectiva contribuției categoriilor de resurse la creșterea economică, se poate remarca reculul major al industriei, care a coborât în doi ani de la 23% sub pragul de 20% ca pondere în PIB. Adică din poziţia de locomotivă a creșterii economice la un sector care a penalizat cu 1,2 puncte procentuale rezultatul de creștere economică.

În schimb, comerţul ( împreună cu activităţile din transport, reparații auto, hoteluri etc.) a avansat ca influenţă în PIB până la 21% brut ( ajustat cu sezonalitatea, rezultatul industriei a rămas superior, „scor” 57,8 miliarde lei la 51,5 miliarde lei în favoarea acesteia). Totuși, efectul pe creșterea PIB din primul trimestru al anului s-a diminuat ușor, de la 1,3 pp la 1,1 pp.

Fapt notabil, întreaga creștere brută de 2,4% poate fi atribuită sectoarelor IT ( ajuns domeniu strategic cu 7% din PIB și 0,9 pp influență pozitivă), construcțiilor ( cu un ritm anual de excepție, 23,3% ca volum de lucrări și 0,8 pp efect util pe creșterea PIB) și activităților profesionale, servicii suport etc. ( care au crescut la 7,6% din PIB și au adus o influență de 0,7 pp, chiar mai mare decât anul trecut).

De remarcat, pe fondul creșterilor salariale, administraţia publică a urcat ca pondere în PIB de la 14,7% în T1 2018 la 16,8% în T1 2020, dar efectul pe PIB s-a diminuat la jumătate față de același trimestru al anului trecut.

În fine, ar trebui acordată mai multă atenție situației din sectorul financiar, în scădere pronunțată de importanță și cu efect nul pe creșterea PIB.

Consum în creştere, formarea de capital în scădere

Efectul aferent creșterii ponderii consumul final efectiv (cu circa două puncte procentuale de la an la an spre 86,3% în T1 2020) a explicat întreg avansul PIB. Aproape integral ( 2,6 pp din 2,7 pp) au venit pe seama consumului populaţiei (care a urcat la 67,1% din rezultatul economic). Partea care revine admnistraţiei publice s-a redus de la 12,5% la 10,4% iar efectul în creștere de anul trecut (0,4 pp) a fost limitat la 0,1 pp .

Din păcate, exportul net s-a deteriorat din nou în raport cu anul precedent (-5,5% față de 4,2% din PIB) , deși influența negativă asupra creșterii PIB s-a diminuat marginal ( -3,2pp de la -3,3pp). În condiții de restrângere conjuncturală a cererii, avem un semnal serios în privința accentuării dezechilibrelor externe.

De remarcat bizara contribuţie negativă a exporturilor la creșterea PIB (-2,8 pp, adică mai mult decât întregul avans economic). Precum şi reducerea puternică a efectului favorabil rezultat din importuri (de la 5 pp la doar 0,4 pp).

În fine, ar mai fi de menționat diminuarea marginală dar persistentă a ponderii formării brută de capital fix (de la 17,3% în urmă cu doi ani spre 15,8%), care nu arată bine pentru perspectivele de revenire economică.

Sursa: CursdeGuvernare.ro

^Sus

16. POVESTEA CELOR TREI FONDATORI AI FAN COURIER, CEA MAI MARE COMPANIE DE CURIERAT DIN ROMANIA: „AS LUA-O ORICAND DE LA CAPAT IN ROMANIA. ESTE TARA IN CARE NU TE PLICTISESTI NICIODATA“

Adrian Mihai a fondat împreună cu fratele său Neculai Mihai şi cu prietenul lor Felix Pătrăşcanu compania FAN Courier în 1998. Au plecat atunci la drum cu autoturismele Dacia personale.

În 1992, Adrian şi Neculai Mihai au pus bazele unei companii numite Mihelga, care avea ca obiectiv de activitate colectarea de fier vechi.

Aceasta a funcţionat până în anul 2000 şi a reprezentat sursa de finanţare a companiei de curierat la început. În acest timp, Felix Pătraşcanu încerca să dezvolte propriul business în curierat.

Ulterior, cei trei au înfiinţat FAN Courier iar pe 16 ianuarie 1998 au avut prima comandă.

Adrian şi Neculai Mihai şi Felix Pătrăşcanu sunt prieteni din copilărie, fiind vecini în satul natal din Vrancea, un judeţ pus pe harta antreprenoriatului şi de companii din industria textilă sau a vinului. Trăind în aceeaşi comunitate, cei trei antreprenori au crescut cu aceleaşi valori, ceea ce i-a ajutat şi în business.

„Cred că avem aceleaşi valori şi credem în aceleaşi lucruri. Şi asta ne-a ajutat să trecem peste multe lucruri şi perioade negative. Am reuşit să depăşim problemele împreună. De multe ori am avut păreri diferite, dar în final am ajuns să ne înţelegem“, povesteşte Adrian Mihai. Antreprenorul spune că ei au avut norocul să se completeze, iar atunci când primul spunea „da“, cel de-al doilea spunea „nu“, al treilea rămânea să arbitreze.

„Fiecare vine cu argumentul lui şi ajungem la o înţelegere.“

Adrian Mihai crede că afacerea se află pe calea către succes şi consideră că „drumul spre succes este unul pe care mergi tot timpul. Nu poţi spune că ai ajuns şi te-ai oprit.“

El îşi aminteşte că un moment de relaxare l-a reprezentat mutarea în sediul de lângă Bucureşti.

„Prin 2007 am fost îngropati sub colete. Românii au trimis atât de multe colete încât depozitul se vedea pe camerele de supraveghere ca şi cum au fost puse cartoane sub camere. Atunci ne-am hotărât să investim într-un spaţiu dotat la cele mai înalte standarde.

Atunci am avut un moment de relaxare, dar destul de scurt.“ Adrian Mihai consideră că România este o ţară în care merită să investeşti, având în vedere că multe sectoare sunt slab dezvoltate şi mai există loc de creştere. El spune că România a fost după Revoluţie o pajişte arsă care acum tot ce creşte, creşte fără întrerupere. Între timp pieţele au evoluat, însă multe din ele nu au ajuns la maturitate. În plus, forţa de muncă este specializată şi calificată. De asemenea, Adrian Mihai spune că faptul că România este membră a Uniunii Europene şi a NATO oferă o garanţie pentru investitori.

„Sunt multe de spus despre România. Este o ţară în care nu te plictiseşti niciodată din foarte multe puncte de vedere. Aş lua-o oricând de la capăt în România“, a spus antreprenorul, care ar vrea ca expresia „asta-i România“ să fie scoasă din limbajul de zi cu zi al românilor. Adrian Mihai consideră că tinerii care vor să aibă un business trebuie să aibă o dorinţă puternică pentru a reuşi. În plus, trebuie să fie perseverenţi, originali şi să facă ce-şi doresc.

Fan Courier a avut în 2018 afaceri de 686 de milioane de lei, respectiv 14,4% din total. Mai mult, creşterea acesteia este substanţială în comparaţie cu 2017 când înregistra o cifră de afaceri de 586 milioane de lei.

Sursa: Zf.ro

^Sus

17. GEORGIOS STAFYLAKIS, DIRECTORUL BIROULUI LOCAL AL ORGANIZAŢIEI NAŢIONALE A TURISMULUI DIN GRECIA. APROAPE 1,4 MILIOANE DE TURIŞTI ROMÂNI MERG ANUAL ÎN GRECIA. ANUL ACESTA NU STIM CE VA FI. REZERVARILE PRIN AGENTII SUNT LA 40% FATA DE 2019

În ceea ce priveşte cele mai poplare destinaţii pentru români acestea sunt, potrivit oficialului elen, Thasos, Halkidiki, Pieria (Paralia Katerini), Evia, Samothraki şi Lefkada. Toate sunt accesibile cu maşina.

♦ Grecia este una dintre cele mai populare destinaţii turistice pentru români, favorizată de o serie de factori precum proximitatea, numărul mare de insule şi varietatea de oferte venite de la agenţiile de turism.

În fiecare an de după 2016 peste un milion de români au vizitat Grecia, cifrele crescând până la aproape 1,4 milioane de vizitatori în 2018 şi 2019, spune Georgios Stafylakis, directorul biroului local al Organizaţiei Naţionale a Turismului din Grecia (Greek National Tourism Organisation). În ceea ce priveşte cifrele aferente lui 2020, executivul afirmă că sunt greu de estimat.

„Întreaga lume este afectată de această situaţie extremă. Toate economiile şi majoritatea sectoarelor economice suferă. Turismul a fost lovit la nivel global şi efectele pandemiei se resimt şi în Grecia, o destinaţie cu renume mondial“, explică el.

Georgios Stafylakis adaugă însă că Grecia a administrat bine pandemia de Covid-19, având pe 9 iunie, circa 3.000 de cazuri, faţă de peste 20.000 în cazul României. Mai mult, guvernul elen a implementat o serie de măsuri pentru ca turismul să poată fi reluat la 15 iunie. Grecia este una dintre ţările cele mai dependente de turism la nivel mondial, acest sector având o contribuţie de peste 10% la PIB-ul acestei ţări.

Sursa: Zf.ro

^Sus

18. PRIMAVARA CU DEFICIT DE LICHIDITATE, IN CONTEXTUL CRIZEI CORONAVIRUS. SOLDUL SUMELOR IMPRUMUTATE DE BANCHERI IN LUNA MAI PRIN OPERATIUNI REPO A DEPASIT 8,9 MLD. LEI DUPA CE IN APRILIE ERA DE 13,6 MLD. LEI. CREDITELE DE URGENTA DE LA BNR AU SCAZUT LA 86 MIL. LEI

♦ BNR a cumpărat în luna mai titluri de stat în lei de pe piaţa secundară în valoare de 1,61 mld. lei, sub nivelul din aprilie, de 1,88 mld. lei ♦ Unele bănci au avut deficit de lichiditate, însă au existat şi bănci care au avut excedent şi au apelat la facilitatea de depozit pe o zi oferită de BNR unde au plasat în luna mai 448,8 mil. lei, după ce în aprilie au depus circa 665 mil. lei.

Lunile de primăvară au adus deficit de lichiditate pentru unele bănci, care rămânând în pană de lei au apelat la împrumuturi de la banca centrală atât prin operaţiuni repo bilaterale, cât şi prin credite de urgenţă de la BNR pe o zi, prin facilitatea Lombard.

BNR le-a dat băncilor în luna mai lichiditate prin operaţiuni repo bilaterale, stocul mediu zilnic fiind de 8,97 mld. lei, sub nivelul din aprilie, de 13,6 mld. lei, în timp ce în martie soldul mediu zilnic al sumelor împrumutate prin repo a fost de 1,17 mld. lei. În primele două luni ale anului nu au existat astfel de tranzacţii.

Sursa: Zf.ro

^Sus

19. MAI MULTI BANI PENTRU INFRASTRUCTURA RUTIERA: IN 2019, COMPANIA NATIONALA DE ADMINISTRARE A INFRASTRUCTURII RUTIERE A CHELTUIT CEA MAI MARE SUMA DIN ULTIMII CINCI ANI, ADICA 5 MLD. LEI. „DACA VREM BANI EUROPENI TREBUIE SA NE STABILIM O SERIE DE PRIORITATI PENTRU INFRASTRUCTURA“

Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere a avut în 2019 cel mai mare nivel al cheltuielilor din ultimii cinci ani. Astfel, anul trecut CNAIR a înregistrat cheltuieli totale de circa 5 miliarde lei, comparativ cu anul 2018, când cheltuielile totale ale companiei au ajuns la circa 3,8 miliarde lei, conform datelor Ministerului de Finanţe.

Cheltuielile CNAIR au fost la cel mai mare nivel din ultimii cinci ani, doar în 2014 cheltuielile s-au ridicat la circa 5,9 miliarde lei. Investiţiile în infrastructură pot impacta semnificativ economia, astfel fiind un factor important în atragerea investitorilor străini. Dar investiţia în infrastructură rămâne în continuare un subiect sensibil.

Sursa: Zf.ro

^Sus

20. INVESTIŢI ÎN ROMÂNIA!, PROIECT ZF&CEC BANK. TEODOR BLIDARUS, FINTECHOS: COMPANIA VA AJUNGE LA O VALOARE DE 100 MILIOANE DE EURO PANA LA FINALUL ANULUI, CONTINUAM INVESTITIILE IN DIGITALIZARE

FintechOS îşi va dubla valoarea până la finalul anului susţinută de investiţiile companiilor în noi tehnologii, iar businessul său va înregistra o creştere de 300% în 2020.

Start-up-ul FintechOS, specializat în dezvoltarea de soluţii de transformare digitală pentru industria financiară, îşi va dubla valoarea în acest an la circa 100 mil. euro în urma creşterii cererii pentru digitalizare.

„Pandemia a avut un efect mixt asupra dezvoltării. Viteza cu care oamenii simt nevoia de digitalizare este în creştere. Dar noi suntem parte a unui ecosistem, suntem influentaţi de finanţare, spre exemplu. Sectorul bancar şi de servicii financiare, a reacţionat bine spre foarte bine. Noi operăm în peste 20 de ţări, iar în România impactul este pozitiv. Oamenii au reacţionat bine la digitalizare, iar noi am reuşit să le fim aproape, să accelerăm interacţiunea digitală în zona clienţilor“, a spus Teodor Blidăruş, fondator&CEO al FintechOS, care deţine jumătate din acţiuni, iar cealaltă jumătate este deţinută de antreprenorul Sergiu Neguţ.

CEC Bank a integrat recent în portofoliul de servicii un proiect dezvoltat de Deloitte România şi FintechOS, care poate fi accesat 100% online şi include cont curent, card de debit şi acces la serviciul Mobile Banking.

„Parteneriatul cu CEC Bank a început în urmă cu aproximativ un an. În câteva luni am putut oferi servicii electronice pentru deschidere de conturi la distanţă şi mai sunt şi alte planuri. Am rămas surprins, ca şi în cazul altor bănci din România, de viteza cu care pot lua decizii şi angajamentul de a se mişca foarte repede înainte. Revoluţia deja o vedem. Din testele realizate de clienţi, din numărul de clicuri pentru a deschide un cont, era practic identic ca număr cu cel mai mic număr de paşi. Trebuie să apeşi pe cât mai puţine butoane pentru obiectiv. Acum nimeni nu mai are timp să meargă la ghişeu pentru un cont bancar. Acum la CEC, prin aplicaţie sau site, în 24-27 de clicuri să deschizi un cont la o bancă cu tradiţie de peste 140 de ani“, a explicat Teodor Blidăruş.

În prima jumătate a anului businessul FintechOS a continuat să urce. Compania creşte cu 300% şi peste pe an. „Pentru a continua cercetarea şi dezvoltarea, inovaţiile, în expansiune, avem nevoie de bani. Este greu să obţii o astfel de creştere doar din veniturile pe care le obţii. Modelul Venture Capital Investment care ajută companiile cu creştere rapidă şi tehnologie care are potenţialul de a schimba lumea, este foarte important. Din punctul de vedere al creşterii, număr clienţi, cifră de afaceri, este o companie care creşte, însă facem parte dintr-o piaţă uşor zdruncinată în momentul de faţă“, a explicat Teodor Blidăruş.

În ceea ce priveşte evaluarea companiei, aceasta se ridica la circa 40-50 mil. euro la finalul anului trecut.

„Este greu să pui acum o etichetă deoarece, în condiţiile actuale, indicatorii care definesc acest lucru se schimbă în situaţii de criză. Ţinta noastră este ca la finalul anului compania să fie evaluată la circa 100 mil. euro, adică mai mult decât dublu. Am primit numeroase oferte pentru a fi preluaţi, însă nu. Prin echipa noastră, noi vrem să găsim surse de investiţii pentru a rămâne o companie independentă. Este exclus să fim asimilaţi sau preluaţi de o altă companie. Ce se poate întâmpla este să atragem investitori în companie într-o serie B până la sfârşitul anului“, a subliniat CEO-ul companiei.

Compania are în prezent circa 150 de angajaţi, iar până la finalul anului ar mai putea fi recrutaţi încă 30-50 de noi salariaţi.

„Într-o companie în creştere, ai trei provocări - accesul la capital este o problemă - şi având în vedere situaţia economică toată lumea este mai circumspectă, toate procesele de evaluare se prelungesc, investitorii de peste Ocean sunt într-o perioadă de aşeptare. În al doilea rând, accesul la resurse, la forţă de muncă bine calificată este de asemenea o provocare. O companie poate creşte, dar acelaşi om nu poate produce un salt puternic de productivitate de la un an la altul“, a conchis Teodor Blidăruş.

Sursa: Zf.ro

^Sus

21. ZF LIVE. ANA BOATA, DIRECTOR CERCETARE MACROECONOMICĂ, EULER HERMES PARIS: TREBUIE STIMULATE INVESTIŢIILE ŞI CONSUMUL, PROBLEMA DE LICHIDITATE AM REZOLVAT-O PE TIMPUL CRIZEI, DAR MAI RĂMÂNE SOLVABILITATEA DE REZOLVAT

Compania de asigurare a creditului comercial estimează o rată a şomajului în România de 10% în trimestrul patru al acestui an.

Ana Boata, directorul departamentului de cercetare macroeconomică din cadrul companiei Euler Hermes Paris, spune că România are nevoie de o stimulare a investiţiilor şi a consumului astfel încât ţara noastră să poată trece cu bine peste criza economică, iar efectele să fie diminuate. România este o ţară care are o economie bazată pe consum. O scădere a consumului ar putea avea efecte semnificative asupra economiei, de aceea statul trebuie să stimuleze prin măsuri fiscale creşterea consumului.

„Trebuie stimulate investiţiile şi consumul, e nevoie de o politică de cerere. Problema de lichiditate am rezolvat-o pe timpul crizei, dar problema de solvabilitate rămâne încă de rezolvat. Companiile, neavând măsurile necesare pentru a reduce costurile fixe în perioade de neizolare, pentru că statul nu le mai ajută, acela va fi momentul clar pentru a vedea dacă aceste companii vor reuşi să depăşească criza“, spune Ana Boata, directorul departamentului de cercetare macroeconomică, Euler Hermes Paris, în cadrul emisiunii de business ZF Live.

Sursa: Zf.ro

^Sus

22. ZF IT GENERATION. BENIAMIN MINCU, FONDATOR & CEO ELROND NETWORK, START-UP-UL DIN SIBIU CARE PROMITE O REVOLUŢIE GLOBALĂ ÎN TEHNOLOGIA BLOCKCHAIN: ADUCEM O ÎMBUNĂTĂŢIRE DE 1.000 DE ORI ÎN CAPACITATE DE PROCESARE, VITEZĂ DE PROCESARE ŞI COST

„Evaluarea noastră este în momentul de faţă undeva la 30 de milioane de dolari, dar avantajul la noi este că noi suntem listaţi pe una dintre cele mai mari burse de cripto din lume şi suntem foarte, foarte la început. Aş spune că nu suntem nici măcar la 1% din ce pot deveni lucrurile odată ce lansăm şi mergem în piaţă şi livrăm ce ne-am propus să livrăm.“

Elrond Network, un start-up fondat în Sibiu în urmă cu câţiva ani de fraţii Beniamin şi Lucian Mincu alături de antreprenorul Lucian Todea (pentru proiecte precum ITNT, SmartBill, TypingDNA), a devenit unul dintre cele mai urmărite proiecte hi-tech generate în România, în condiţiile în care compania se află aproape de momentul lansării unei noi tehnologii blockchain, cu costuri mai mici şi performanţe de 1.000 de ori mai bune, care ar urma să revoluţioneze întreaga industrie la nivel global.

Lansarea tehnologiei va echivala cu trecerea de la conexiunile de tip dial-up la cele prin fibră optică în industria de servicii de internet, susţine, într-un interviu acordat în cadrul emisiunii ZF IT Generation, Beniamin Mincu, fondator & CEO al Elrond Network. „Elrond este o tehnologie de blockchain construită de la zero ca să aducă o îmbunătăţire de 1.000 de ori în capacitate de procesare, viteză de procesare şi cost. Cea mai bună analogie este tranziţia de la dial-up la broadband pe care noi am văzut-o în era internetului şi pe care noi în momentul de faţă încercă să o aducem în domeniul blockchainului. Am lucrat la tehnologia aceasta aproape trei ani şi în sfârşit suntem gata, pregătiţi de a aduce tehnologia în piaţă“.

Ceea ce diferenţiază Elrond de alţi jucători este capacitatea mult mai mare de procesare la costuri mult mai mici, susţine Mincu. „Practic încă de când am început să construim tehnologia am căutat o îmbunătăţire care să rezolve această problemă a capacităţii de procesare pentru că în timp ce Bitcoin şi Ethereum au venit cu inovaţii extrem de interesante ele suferă de o problemă care limitează adopţia lor semnificativă, şi această problemă este în esenţă capacitatea de procesare. Bitcoin poate procesa în momentul de faţă undeva la 7 tranzacţii pe secundă iar Ethereum undeva la 15 tranzacţii pe secundă. Prin comparaţie cu acestea două Elrond începe cu o capacitate de procesare de 10.000 de tranzacţii pe secundă şi asta redefineşte complet jocul şi ce poţi să construieşti pe un blockchain pentru că în momentul în care încerci să te gândeşti de ce ai avea nevoie pentru a construi să spunem un sistem global financiar care să poată funcţiona la viteza internetului, îţi dai seama foarte rapid că pe Bitcoin nu ai putea construi niciodată partea asta deşi este o tehnologie interesantă şi promiţătoare, şi nici pe Ethereum. Tocmai din această cauză nu cred că lucrurile se pot îmbunătăţi pentru Bitcoin şi Ethereum în timp util şi atunci am construit Elrond în aşa fel încât atunci când tehnologia este live, lansată, să putem să construim chiar noi nişte aplicaţii care permit transferul de valoare între oricine, la orice oră, de oriunde în lume la un cost de poate 100 de ori mai mic decât orice există în momentul de faţă ca alternative“.

Compania a luat deja finanţări de peste 5 milioane de dolari şi se pregăteşte pentru noi runde pentru a accelera expansiunea, a spus Mincu.

„În prima fază am finanţat proiectul din bani proprii, eu împreună cu fratele meu şi cu Lucian Todea. Practic pentru un an şi jumătate tot proiectul a fost finanţat din bani proprii, după care am avut două runde de finanţare, una de 1,9 milioane de dolari de la câţiva investitori gobali - Binance, braţul investiţional de la cel mai important exchange de criptomonede din lume, Electric Capital care este unul dintre cele mai importante fonduri de blockchain din Silicon Valley, NGC Partners care este un fond din Asia, Maven 11 din Europa şi Woodstock, un fond din India. Între aceste fonduri am avut şi foarte mulţi investitori globali mai mici. O a doua rundă de finanţare am avut-o chiar pe Binance pe cel mai mare exchange din lume, de unde am ridicat suma de 3,25 milioane de dolari. În momentul de faţă ne pregătim de lansarea oficială şi sunt convins că după lansare pentru a creşte şi a mări viteza de creştere vom mai avea nişte runde de finanţare. Avem cerere foarte mare din multe părţi. Ne pregătim pas cu pas, nu cred că banii vor fi problema acum, e doar o chestiune de focus“.

În companie au intrat şi mai mulţi investitori locali, a adăugat Mincu, fără a oferi detalii. „Avem o comunitate foarte activă din România, oameni care au investit diferite sume şi care ne-au susţinut de a lungul timpului pentru că au fost prezenţi, s-au implicat în împărtăşirea mesajului odată ce erau evenimente sau lucruri importante. Ne bucurăm de suportul lor şi credem în acelaşi timp că au înţeles nişte lucruri foarte importante, adică în viitor dacă ne uităm e clar că tehnologia aceasta a blockchainului nu doar că nu va dispărea dar nici criptomonedele care sunt o primă utilitate a acestei tehnologii nu vor dispărea ci vor deveni tot mai folosite şi mai utile în economie şi atunci cred că este o decizie foarte înţeleaptă ca fiecare om care deţine o anumită avere să aibă un procent clar pe care să-l stocheze la fel cum l-ar stoca în aur în ceva ce este extrem de promiţător şi aduce nişte proprietăţi care erau efectiv imposibile până acum câţiva ani“.

Compania este evaluată la 30 de milioane de dolari în prezent, însă această cifră va exploda odată cu lansarea tehnologiei la nivel global, este încrezător Beniamin Mincu. „Evaluarea noastră este în momentul de faţă undeva la 30 de milioane de dolari, dar avantajul la noi este că noi suntem listaţi pe una dintre cele mai mari burse de cripto din lume, şi suntem foarte, foarte la început. Aş spune că nu suntem nici măcar la 1% din ce pot deveni lucrurile odată ce lansăm şi mergem în piaţă şi livrăm ce ne-am propus să livrăm.“

Ce a mai declarat Beniamin Mincu în cadrul emisiunii:

- Blockchainul este în esenţă o bază de date operată de un set de oameni într-un mod descentralizat. Asta înseamnă că faşă de baza de date convenţională blockchainul este operat de nişte validatori - după cum se numesc în cazul nostru - care fiecare operează această bază de date pe motive de interes personal. Există un stimulent economic acolo, o recompensă, pentru fiecare operator din această reţea şi atunci oameni din întreaga lume se organizează în aşa fel încât să facă parte din această bază de date. Ce cred că este important pentru oameni nu este felul în care ea este organizată ci implicaţiile a ce poţi face cu o asemenea tehnologie în momentul în care o ai. Asta înseamnă că tu ai o bază de date transparentă, imutabilă, şi care în esenţă îţi permite să construieşti nişte lucruri pe care până acum nu le puteai construi şi probabil cea mai simplă utilitate pentru care în momentul de faţă blockchainul este şi folosit este transferul de valoare. Asta înseamnă că eu îţi pot transfera ţie nişte bani într-un fel în care nu mai presupune niciun fel de validare de către o parte terţă, totul se întâmplă computaţional şi algotâritmic în aşa fel încât lucrurile să funcţioneze cât mai simplu, eficient, rapid şi foarte, foarte eficient din punct de vedere al costurilor.

- Am început să lucrăm la Elrond undeva în 2017 şi am adunat o echipă de oameni excepţional de talentaţi şi foarte, foarte muncitori care au venit fiecare cu un background de la companii importante din tehnologie, cum ar fi Microsoft, Google, IBM şi altele. Membri ai echipe au doctorate în computer science, inteligenţă artificială şi aşa mai departe şi au şi premii prestigioase la diferite competiţii de matematică, inteligenţă artificială şi altele de genul acesta. Ce cred că a făcut o diferenţă enormă este că cu toţii am muncit într-un fel în care nu se munceşte în mod normal, efectiv încercând să aducem tehnologia aceasta în piaţă ne-am reinventat de foarte multe ori şi am ajuns la nişte rezultate care într-adevăr par incredibile şi aproape de necrezut dacă te gândeşti că Sibiul este un oraş cu 150.000 de locuitori. Dar cred că lecţia mai degrabă este că oriunde ai fi în lume dacă găseşti o echipă de oameni cu care să poţi crede într-o idee foarte puternică şi o poţi construi, nu cred că există obstacole peste care să nu poţi să treci sau probleme pe care nu le poţi rezolva.

- Prima utilitate şi cea mai clară considerăm că va fi transferul de bani sau plăţile însemnând că în esenţă cu tehnologia Elrond atât reţeaua despre care povesteam cât şi aplicaţia aceasta îţi vor permite să faci transfer de bani oriunde în lume aproape instantaneu la un cost de 100 de ori mai mic şi toate acestea la orice oriă a zilei. În momentul în care poţi să faci chestia asta va fi o schimbare exact ca schimbarea de la poşta normală la poşta electronică sau de la telefoane la Skype / Zoom şi aşa mai departe. Odată ce vei putea face lucrurile acestea o să simţi că nu prea mai ai nevoie de altceva pentru că e foarte uşor, foarte simplu şi plăteşti un preţ nesemnificativ în comparaţie cu ce plăteai înainte.

- Noi considerăm că vor fi mai multe faze. Prima fază şi de departe cea mai importantă este aceasta în care complexitatea este redusă la maximum şi oricine poate interacţiona cu tehnologia aceasta. A doua fază pentru ne pregătim va fi că în momentul în care tu poţi interacţiona cu tehnologia asta de fapt în aceeaşi aplicaţie vei putea avea un fel de împrumuturi globale care se execută şi funcţionează într-un mod automatizat, vei avea un card, vei avea şi alte instrumente mai sofisticate pentru oamenii care sunt mai specializaţi.

- Există două elemente aici. Unul dintre elemente este că în esenţă noi construim nişte lucruri care nu existau înainte, anume în reţeaua despre care spuneam vor exista validatori. Aceşti validatori au o sună de Elrond, din moneda nativă a reţelei, pe care îi blochează şi împreună cu un computer pe care rulează acest software pot să valideze tranzacţii din reţea. Pentru această validare oamenii primesc un venit de undeva la 36% pe an. Acest venit se va schimba clar odată cu intrarea în piaţă a multor alţi oameni care vor încerca să facă exact acelaşi lucru, în reţea, anume să ruleze aceste noduri şi să constribuie la reţea. Acesta este unul dintre domeniile care este complet nou şi vedem că este extrem de interesant şi cerut de oameni. Înafară de acesta, spuneam de aplicaţia care urmează să fie lansată care în esenţă va permite acelaşi transfer pe care îl avem acum doar că îl vei putea face global, aproape instantaneu şi la un cost de 100 de ori mai mic. Totuşi, va exista un cost, şi acest cost în momentul în care va avea volume mari, cu adopţie globală, se va transforma în ceva ce este foarte greu de descris acum, dar care în momentul în care vezi matematic şi cum începe să ia amploare ... rămâi foarte, foarte surprins.

- În măsura în care lucrurile acestea se pot discuta înainte şi ele sunt vizibile sunt convins că Elrond va stabili nişte recorduri în ce se poate construi, cât de rapid, poate creşte o companie şi în mod deosebit următorii 3-5 ani cred că vor fi explozivi pentru creşterea Elrond.

Avem două ţinte imediate: una considerăm că în decembrie ar trebui să avem un milion de utilizatori în aplicaţia pe care intenţionăm să o lansăm şi de acolo în principiu considerăm că vom putea creşte mai rapid ca aproape orice companie din acest domeniu tocmai din cauză că simplificăm lucrurile atât de mult. Foarte mult din fricţiunea adopţiei din acest domeniu ţine de complexitatea cu care domeniul vine. În momentul în care această complexitate dispare pur şi simplu şi omul observă utilitatea clară şi imediată există nişte elemente care ne poziţionează extrem de bine pentru o adopţie foarte, foarte rapidă.

Andrei Pitiş, un „guru” al investiţiilor în IT, în echipa de sfătuitori ai Elrond: Elrond, start-up-ul despre care vorbeşte toată lumea în ecosistemul local hi-tech, având în vedere potenţialul uriaş de creştere pe care îl promite, l-a atras în echipa de sfătuitori şi pe Andrei Pitiş, un „guru” al investiţiilor în proiecte de IT, care a reuşit să devină cunoscut la nivel global şi prin proiectul propriu al unui ceas inteligent, care a ajuns să fie cumpărat de gigantul american Fitbit.

Sursa: Zf.ro

^Sus

23. FONDUL DE RELANSARE A UE: MIC GHID DE INȚELEGERE ȘI UTILIZARE. JALOANELE PRINTRE CARE TREBUIE SA AVANSEZE ROMANIA

Strategia europeană de relansare economică, planul care însoțește această strategie, dar mai ales rețeta financiară a acestuia urmează să fie supuse dezbaterii oficiale și aprobării la Consiliul European, cel mai târziu în luna iulie.

Până la acel moment, avem în față un proiect (cu mari șanse de aprobare, e drept) insuficient de bine înțeles de public.

Parte din vină aparține chiar Comisiei Europene, care în fază inițială a comunicat schematic și doar la nivel principial direcțiile de acțiune și adunând în dreptul sumelor ”puse la dispoziție” inclusiv veniturile următorului Cadru Financiar Multianual (neapobat) sau noi (ipotetice) resurse prorii în baza cărora se va împrumuta de pe piețele financiare internaționale.

De la prezentarea planului de relansare în Parlamentul European și până astăzi, la nivelul Comisiei, lucrurile s-au nuanțat, dar în România puțin par să fi înțeles asta.

Mesajele oficiale întipăresc în memoria colectivă câteva repere: 500 miliarde euro granturi la nivel UE, dintre care 33 de miliarde euro alocate României.

Punctul de plecare în 6 ”amănunte”:

1-La capitolul granturi, de exemplu, la nivel european doar 310 miliarde euro dintre cele 500 miliarde vor fi disponibile strict pentru relansare economică.
Restul de 190 de miliarde de euro va fi împărțit altor domenii și sectoare cu impact ulterior economic, precum Cercetare și Digitalizare, Investiții Strategice Europene sau Dezvoltare Infrastructură Critică.

2-Mai clar: parte din ”banii gratis” nu vor veni pentru repornirea economiilor tradiționale, ci pentru adoaptarea și transformarea acestora în linie cu noile direcții europene: Pactul ecologic și Digitalizare.

3-Fondul de relansare economică are o ”durată de viață” limitată: între 2021 și 2024. Primii bani ar putea fi alocați începând cu 2021.

4-Aceeași durată limitată se aplică și la suspendarea regulilor de deficit, care ar urma să fie reinstaurate din 2021.

5-Parte din banii pe care inclusiv autoritățile îi așteaptă ”să vină de la Bruxelles” sunt parte a următorului buget multianual, deci nu pot fi accesați anul acesta sau anul viitor, ci până la orizontul anului 2027.

6-Planurile naționale de relansare ar urma să fie aprobate în ”boardul” UE 27.

cursdeguvernare.ro prezintă în cele ce urmează structura completă a ”Planului de recuperare a Europei”, și, poate mai important, condițiile accesului la fonduri.

Cât de gratis sunt ”banii gratis”

La nivel de principiu, investițiile susținute de UE vor fi canalizate printr-o varietate consistentă de instrumente, grupate sub trei piloni:

1.Sprijin acordat statelor membre pentru recuperare și ieșire consolidată din criză.

Cele mai importante mecanisme din acest pilon:

A. Facilitatea europeană de recuperare și reziliență. Buget total: 560 miliarde euro, 310 granturi, 250 credite.

Granturile și creditele acordate statelor membre pentru ca acestea să poată implementa planurile naționale, planuri care trebuie concepute în linie cu obiectivele identificate prin Semestrul European, inclusiv în ceea ce privește tranziția către economie verde și digitală și creșterea gradului de reziliență al economiei naționale.

B. REACT-EU. Asistență în materie de redresare pentru coeziune și teritoriile europene. Buget: 55 de miliarde euro, fonduri suplimentare alocate la rectificare politicii de coeziune în perioada 2020-2022.

Subvenții pentru municipalități, spitale, întreprinderi, prin intermediul autorităților de management din statele membre. Nu impune cofinanțarea națională, impune însă proiecte.

C. Sprijinirea tranziției verzi către o economie neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei. Buget: 55 miliarde euro, fonduri alocate suplimentar, pe 2 direcții– 40 miliarde euro suplimentar pentru Fondul pentru o tranziție justă, constituit pentru a sprijini statele membre în tranziția către neutralitatea climatică, 15 miliarde euro suplimentar pentru Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală, componentă a Strategiei „de la fermă la consumator”.

2. Relansarea economiei și sprijinirea investițiilor private

A. Mecanism pentru investiții strategice. Buget: 15,3 miliarde euro. Garanții bugetare UE pentru finanțarea proiectelor de investiții prin intermediul Grupului BEI și al băncilor naționale.

B. Instrument de sprijin pentru solvabilitate. Buget: 31 miliarde. Garanții de la bugetul UE în favoarea Grupului Băncii Europene de Investiții pentru mobilizarea de capital privat.

3. Lecțiile învățate în urma crizei și abordarea provocărilor strategice ale Europei

Top of Form

Bottom of Form

A. EU4Health. Nou program pentru consolidarea securității sanitare și pregătirea pentru viitoarele crize din acest domeniu. Buget de 9,4 miliarde euro

B. rescEU. Mecanism de protecție civilă UE, pentru a răspunde la situații de urgență la scară largă. Buget: 3,1 miliarde euro. Subvenții și achiziții gestionate de Comisia Europeană.

Sursa: CursdeGuvernare.ro

^Sus

24. ALIANTELE EUROPENE SI NORD-ATLANTICE SUNT ZGUDUITE DE MULTE LUCRURI, IAR UNUL DINTRE ACESTEA SUNT GAZELE NATURALE, IN SPECIAL CELE VANDUTE DE RUSIA

Ianuarie 2020, Istanbul: preşedintele Turciei Recep Tayyip Erdogan, preşedintele Rusiei Vladimir Putin, premierul Bulgariei Boiko Borissov şi preşedintele Serbiei Aleksandar Vucic la ceremonia de inaugurare a gazoductului Turkstream.. Foto: Hepta

Gazele ruseşti au atras furia Americii asupra Germaniei, o situaţie de care încearcă să profite Polonia, ţară aliată cu cele două în NATO, dar cu o aversiune puternica faţă de tot ceea ce înseamnă influenţă rusească în regiune.

Polonia este hotărâtă să-şi reducă în totalitate dependenţa de gazele din Rusia, şi chiar şi Turcia, un rebel în NATO, se laudă că şi-a găsit alternative la combustibilul importat din Rusia, deşi este o verigă principală în reţeaua de transport a acestuia spre ţările tradiţional aliate Moscovei Bulgaria, Serbia şi Ungaria.

Preşedintele american Donald Trump a promis că va face orice pentru a opri Germania să construiască o dublură a gazoductului Nord Stream prin care aceasta ar primi pe o rută directă gaze naturale ruseşti. Germania are nevoie de acest combustibil pentru tranziţia de la cărbune la energie verde, iar SUA au de vândut propriile gaze în Europa. Decizia unilaterală a lui Trump de a retrage o parte din trupele americane staţionate în Germania a luat Berlinul prin surprindere şi poate fi considerată o manevră de intimidare. Polonia, vecina Germaniei şi piesă importantă pe flancul estic al NATO, se fereşte de gazele ruseşti şi face de ceva timp eforturi pentru a-şi reduce dependenţa de acestea, considerându-le nocive pentru securitatea sa energetică. Gazele vândute de Rusia sunt descrise adesea ca un instrument geopolitic de intimidare şi şantaj, dar şi de recompensare a „prietenilor“ Moscovei. Dacă Germania, o ţară mai greu de intimidat, insistă pe gazele ruseşti, Polonia este unul din primii clienţi ai gazelor naturale lichefiate exportate de SUA şi insistă pe construirea unei conducte prin care să se alimenteze cu gaze extrase din Norvegia - Baltic Pipe. Varşovia şi-a făcut cunoscută decizia de a prelua trupele americane dacă Trump le retrage din Germania imediat după ce preşedintele american şi-a anunţat intenţia, sau ameninţarea.

Baltic Pipe, care leagă Polonia de exploatările de gaze din Norvegia, va fi finanţată integral într-o lună, iar proiectul se încadrează în termen în pofida pandemiei, a anunţat directorul general al operatorului naţional al reţelei de gaze din Polonia Gaz System. Proiectul, de 1,6 miliarde de euro, este o colaborare între Gaz System şi serviciul omolog danez Energinet şi se spune despre el că va agita piaţa energiei într-una dintre cele mai sensibile zone geopolitice ale Europei, ajutând Varşovia să-şi reducă dependenţa de zeci de ani de gazele ruseşti, scrie Financial Times. Baltic Pipe este, de asemenea, o şansă pentru Polonia de a deveni un hub central european pentru distribuţia de gaze. Tomasz Stepien, care conduce operatorul de reţea polonez din 2015, a declarat că a discutat cu aproximativ 15 bănci cu privire la finanţarea programului de investiţii al Gaz System, care include partea sa din costurile pentru conducta baltică. „Procesul este deja într-un stadiu avansat. Suntem în discuţii cu băncile, prezente pe piaţa poloneză. Acestea sunt suficiente pentru a avea banii asiguraţi pentru program“, a spus el, adăugând că proiectul va fi finanţat şi din fluxurile de numerar ale Gaz System şi din subvenţii UE cu până la 267 milioane euro.

Conducta, care va avea o capacitate de 10 miliarde de metri cubi pe an, urmează să fie finalizată în 2022. Împreună cu un terminal GNL din portul baltic Swinoujscie, aceasta face parte dintr-un plan mai larg polonez de a sparge dominaţia Rusiei pe piaţa de gaze naturale europeană. Polonia îşi acoperă cu importuri ruseşti aproximativ 9 miliarde de metri cubi din necesarul anual de gaze naturale de 17 miliarde de metri cubi.

Producătorul de gaze şi petrol PGNiG, companie de stat, a arătat clar că nu îşi va reînnoi contractul cu Gazprom, monopolul rus al exporturilor de gaze, atunci când acesta expiră în 2022. „În trecut, am fost loviţi de foarte multe ori de dependenţa noastră de gazul rusesc“, a declarat Jerzy Kwiecinski, directorul general al PGNiG, subliniind că Polonia a cumpărat gaze de la Gazprom la preţuri mai mari decât ceilalţi clienţi europeni. „Pentru noi, asigurarea aprovizionării cu gaze nu este doar o problemă de economie, ci şi una de securitate“, a adăugat el. Pe lângă faptul că va permite Poloniei să-şi diversifice aprovizionarea cu gaz, conducta baltică va ajuta ţara să-şi decarbonizeze economia. În pofida progresului, analiştii cred că respectarea termenelor pentru construirea acesteia reprezintă o provocare.

Turcia, deja un jucător important în aprovizionarea cu gaze a Europei, a importat în ultimele luni mai multe gaze din Azerbaidjan decât din Rusia, ceea ce, spun experţii, ar putea fi efectul unei schimbări de politică faţă de Moscova vizibilă deja în conflictele din Libia şi Siria. Acolo, Turcia şi Rusia se războiesc prin intermediul interpuşilor. Turcia primeşte gaze ruseşti direct prin TurkStream, gazoduct nou construit de Rusia pentru a înlocui proiectul defunct South Stream, destinat aprovizionării cu combustibil a Europei de Sud şi de Est. Nord Stream şi South Stream/ TurkStream fac parte din eforturile strategice ale Rusiei de a reduce rolul Ucrainei în distribuţia de gaze ruseşti către Europa. Turcia importă gaze şi din Iran. TurkStream va avea o extensie care va ajunge în Bulgaria, Serbia şi Ungaria - Balkan Stream. Guvernul ungar, deşi a spus că vrea să-şi reducă dependenţa de gazele ruseşti, a anunţat recent că se aşteaptă să înceapă importurile din Serbia prin Balkan Stream în octombrie 2021, „poate în cantităţi mai mari decât s-a plănuit iniţial“. Secţiunea sârbă a gazoductului este finalizată, dar cea bulgară nu. Sofia s-a angajat să termine lucrările până la sfârşitul anului.

Sursa: Zf.ro

^Sus

25. SE APROPIE APOCALIPSA DOLARULUI

Era „privilegiului exorbitant“ al dolarului american ca principala monedă de rezervă a lumii se apropie de final. Pe atunci ministrul francez al finanţelor Valery Giscard a inventat această construcţie de cuvinte în anii ‘60, în mare parte din frustrare, el lamentându-se că SUA au atras nestingherite restul lumii pentru a le susţine nivelul de trai extins artificial. Timp de aproape 60 de ani lumea s-a plâns, dar nu a făcut nimic în această privinţă. Zilele acelea s-au terminat, scrie într-o opinie pentru Bloomberg Stephen Roach, profesor la Universitatea Yale şi fost preşedinte al Morgan Stanley Asia.

Deja evidenţiat de impactul pandemiei de COVID-19, nivelul de trai din SUA este pe punctul de a fi supus unor presiuni mai mari ca niciodată. În acelaşi timp, lumea are îndoieli serioase cu privire la prezumţia cândva larg acceptată a excepţionalismului american. Monedele stabilesc echilibrul între aceste două forţe - fundaţiile economice interne şi percepţiile străine despre puterea sau slăbiciunea unei naţiuni. Echilibrul se schimbă, iar un declin al dolarului este posibil.

Seminţele acestei probleme au fost semănate de un deficit profund în economiile gospodăriilor, firmelor şi sectorului public din SUA care a fost evident şi înainte de pandemie. În primul trimestru al anului 2020, economiile nete, care includ economiile ajustate la depreciere ale gospodăriilor, afacerilor şi sectorului guvernamental, au scăzut la 1,4% din venitul naţional. Este cel mai slab rezultat de la sfârşitul anului 2011, reprezentând o cincime din media de 7% din perioada 1960 - 2005.

În lipsa economiilor, dar dorind să investească şi să crească, SUA au profitat foarte mult de rolul dolarului ca monedă de rezervă primară a lumii şi au atras foarte mult din surplusul de economii din străinătate. Dar a plătit şi un preţ. Pentru a atrage capital străin, SUA au înregistrat un deficit în contul său curent - care este cea mai cuprinzătoare măsură a comerţului deoarece include investiţiile - în fiecare an din 1982 încoace.

COVID-19 şi criza economică pe care pandemia a declanşat-o amplifică tensiunea dintre economisire şi contul curent până la punctul de rupere. Vinovatul: explozia deficitelor bugetare. Conform Biroului bipartizan pentru buget al Congresului, deficitul bugetar federal este estimat să crească până la recordul din perioada de pace de 17,9% din PIB în 2020, pentru a se reduce la 9,8% din PIB în 2021.

O parte semnificativă din sprijinul fiscal a fost iniţial economisit de muncitorii şomeri cu teamă de criză. Aceasta tinde să reducă unele presiuni imediate asupra economisirii. Cu toate acestea, datele lunare ale Departamentului de Trezorerie arată că extinderea din timpul crizei a deficitului federal a depăşit cu mult creşterea provocată de teamă a economiilor personale, deficitul din aprilie fiind de 5,7 ori mai mare decât cel din primul trimestru sau cu 50% mai mare decât suma cu care au crescut în aprilie economiile personale. Cu alte cuvinte, se acumulează o presiune descendentă intensă pe rezervele interne deja foarte puternic erodate. Comparativ cu situaţia din perioada crizei financiare globale, când economiile interne au ajuns în teritoriul negativ pentru prima dată, la media de -1,8% din venitul naţional din trimestrul al treilea din 2008 până în al doilea trimestru din 2010, o scădere mult mai accentuată în teritoriul negativ este acum probabilă, posibil mai jos de -5%, limita cea mai de jos putând fi chiar -10%. Iar de aici intră în joc dolarul.

Deocamdată, moneda americană este puternică, beneficiind de o cerere tipică pentru perioadele de goană după adăpost. Faţă de o gamă largă de monede ale partenerilor comerciali ai SUA, dolarul s-a apreciat cu aproape 7% în perioada ianuarie-aprilie, ajungând la un nivel care se situează cu 33% peste minimul din iulie 2011.

Dar prăbuşirea economiilor va duce la o lărgire accentuată a deficitului de cont curent, probabil la mai mult de -6,3% din PIB, cât este recordul anterior stabilit la sfârşitul anului 2005. Monedă de rezervă sau nu, dolarul nu va fi economisit în aceste circumstanţe. Întrebarea cheie este ce va provoca declinul?

Pentru a găsi răspunsul nu trebuie căutat mai departe de administraţia Trump. Politicile comerciale protecţioniste, retragerea dintre stâlpii de rezistenţă ai globalizării, cum ar fi Acordul de la Paris privind clima, parteneriatul Trans-Pacific, Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi alianţele tradiţionale atlantice, gestionarea greşită a răspunsului la COVID-19 împreună cu agitaţia socială nemaivăzută de la sfârşitul anilor ‘60, toate sunt manifestări dureroase ale declinului puternic al leadershipului global american.

Când criza economică va începe să se stabilizeze, să sperăm că până la sfârşitul acestui an sau la începutul anului 2021, efectele vor ajunge în SUA chiar când economiile interne sunt în plin picaj. Dolarul ar putea testa cu uşurinţă minimele sale din iulie 2011, depreciindu-se cu până la 35%.

Prăbuşirea dolarului va avea trei consecinţe importante: va fi inflaţionistă - un tampon binevenit pe termen scurt împotriva deflaţiei, dar care, în combinaţie cu ceea ce este probabil să fie o redresare economică post-Covid slabă, va reprezenta încă un motiv de îngrijorare pentru debutul stagflaţiei „ combinaţie toxică de creştere economică slabă şi inflaţie în accelerare care provoacă ravagii pe pieţele financiare.

Mai mult decât atât, în măsura în care un dolar mai slab este simptom al unui deficit de cont curent exploziv, este posibilă o lărgire accentuată a deficitului comercial al Americii. Presiunile protecţioniste vor afecta importurile din state ieftine precum China, iar importatorii se vor reorienta către producători mai scumpi, costurile acestei schimbări fiind simţite de consumatorii şi aşa deprimaţi de criză.

În sfârşit, în faţa dorinţei Washingtonului de a decupla financiar ţara de China, cine va mai finanţa deficitul de economii al unei naţiuni care îşi va fi pierdut deja privilegiul exorbitant? Şi cu ce costuri? Privilegiile trebuie câştigate, nu luate ca un dat.

Sursa: Zf.ro

^Sus

26. INVESTIŢII ÎN PLINĂ PANDEMIE: INDITEX – COMPANIA CARE DEŢINE BRANDURILE ZARA, MASSIMO DUTTI ŞI BERSHKA – PLĂNUIEŞTE SĂ INVESTEASCĂ 3 MILIARDE DE DOLARI PENTRU A STIMULA VÂNZĂRILE DIN MEDIUL ONLINE

Pe măsură ce pandemia continuă să afecteze retailerii de îmbrăcăminte, Inditex plănuieşte să investească până la 3 miliarde de dolari pentru a stimula vânzările brandurilor Zara şi Bershka în mediul online şi pentru a extinde spaţiul din magazine, potrivit Bloomberg.

Retailerul spaniol, care mai deţine brandurile Massimo Dutti şi Stradivarius, îşi propune ca peste 25% din totalul vânzărilor să vină din mediul virtual până în 2022, după ce vânzările online au redus semnificativ declinul de 44% din primele trei luni ale anului. Acţiunile companiei au scăzut cu aproape 20% anul acesta.

Din cauza restricţiilor impuse de coronavirus, au fost închise aproape 90% din magazinele Inditex, retailerul plănuind în prezent să câştige teren în faţa rivalilor şi să obţină o cotă de piaţă mai mare în lumea post-carantină.

Aproape 14% din vânzările companiei de anul trecut au venit din mediul virtual. În primul trimestru din 2020, vânzările online au înregistrat o creştere de 50%, însă veniturile au scăzut cu 51% în mai şi cu 34% în primele zile ale lunii iunie.

Sursa: Zf.ro

^Sus

27. PWC: PANDEMIA COVID-19 A REDUS CU 3,9 TRILIOANE DOLARI VALOAREA DE PIATA A CELOR MAI MARI 100 DE COMPANII LISTATE DIN LUME. SAUDI ARAMCO A INTRAT DIRECT PE PRIMUL LOC, URMAT DE MICROSOFT SI APPLE

Valoarea de piaţă a celor mai mari 100 de companii listate la nivel global a scăzut cu 15% în primul trimestru al anului, respective cu 3,9 trilioane dolari, ca urmare a pandemiei COVID-19, după ce crescuse cu 20% în perioada martie-decembrie 2019, potrivit clasamentului global realizat de PwC.

Cele mai afectate sunt companiile care activează în sectorul petrol şi gaze.

Prin urmare, în perioada 31 martie 2019 - 31 martie 2020, pentru care este realizat clasamentul, valoarea de piaţă a celor mai mari 100 de companii listate din lume a atins 21,5 trilioane dolari, în creştere cu 2% faţă de perioada corespunzătoare anterioară.

”În mod cert, această criză medicală a condus la o scădere pe termen scurt a performanţei şi a valorii de piaţă a multor companii, care riscă să aibă un efect negativ şi pe termen mediu şi lung. În primele trei luni din acest an, piaţa pare şi-a ales câştigătorii şi perdanţii la nivel de sectoare. Deşi vedem pierderi pe toată linia, impactul negativ a fost evident mai puternic pentru industria financiară şi cea de petrol şi gaze. Se observă că investitorii sunt mai prudenţi faţă de evaluările cu risc ridicat şi se concentrează asupra companiilor care generează profit şi numerar”, a declarat Dinu Bumbăcea, Partener şi Lider Consultanţă pentru afaceri, PwC România.

În primele trei luni ale anului 2020, toate sectoarele au avut scăderi, cel mai afectat fiind cel de petrol şi gaze, cu un minus de 37%, urmat de cel financiar cu 23%.

Sursa: Zf.ro

^Sus

28. CHANEL, REVLON ȘI L’OREAL ELIMINĂ TALCUL DIN UNELE PRODUSE, DIN CAUZA CONTROVERSELOR LEGATE DE RISCUL DE CANCER

Chanel, Revlon și L’Oreal, trei dintre cele mai mari mărci de produse cosmetice, renunță la utilizarea talcului în unele produse, pe fondul înmulțirii proceselor din Statele Unite legate de cancer și creșterea îngrijorării consumatorilor, transmite Reuters.

Producătorul de produse cosmetice de lux Chanel a îndepărtat talcul dintr-o pudră pentru față și a renunțat la o pudră de corp din talc din cauza percepțiilor negative legate de talc, arată documente prezentate în justiție, văzute de Reuters.

Citeşte mai mult pe: Profit.ro

^Sus

Buletin informativ 07 08 2017

Noutăți

GHID ÎNROLARE ÎN SPV PENTRU TRANSMITERE FACTURI PRIN SISTEMUL E-FACTURĂ

Gala Topul Firmelor din județul Covasna (05 octombrie 2023)

ECONOMIA JUDEȚULUI COVASNA ÎN 2022. PRINCIPALII INDICATORI ȘI CIFRE CHEIE

Ro2AmTur - Proiectul de schimburi de experiență România-Armenia

Ro2MdTur - Proiectul de schimburi de experiență România-Moldova

Înscrieți-vă la newsletterul Camerei de Comerț și Industrie Covasna!